Edinburghul și Londra își dispută abitir împărțirea bunurilor – liră sterlină, datoria Coroanei și chiar redevențele din petrol – în ipoteza în care referendumul privind independența Scoției, prevăzut peste aproximativ o luna, se va soldă cu un „divorț”, scrie AFP.
Premierul scoțian Alex Salmond, un susținător al taberei secesioniste, afirmă că o Scoție independentă va aplica propriile politici economice și financiare, fundamentele prosperității.
Citeşte şi: (FOTO și VIDEO) Încă o regiune vrea independență
Pe de altă parte, liderii partidelor britanice Conservator, Laburist și Liberal-democrat promit acordarea mai multor pârghii Edinburghului dacă rămâne în Marea Britanie, însă avertizează că economia scoțiană se va confrunta cu dificultăți uriașe în cazul în care se va decupla de Londra.
Produsul Intern Brut (PIB) al unei Scoții independente ar situa noua țara aproape la nivelul Finlandei, Greciei sau Irlandei și nu i-ar permite să se descurce. Legăturile sunt totuși puternice cu restul Marii Britanii, iar întreruperea lor ar zgudui, fără îndoială, „pasagerii” la „decolare”.
„Ar putea să fie necesară o lungă perioadă de negocieri între Westminter și Holyrood (Parlamentul scoțian) asupra unor subiecte importante, ca împărțirea datoriei publice, reglementarea băncilor scoțiene și problema monetară”, rezumă Jack Allen de la Institutul de Cercetare Capital Economics.
Cu atât mai mult cu cât, în cazul unei victorii a taberei „da” pe 18 septembrie, Scoția va accede efectiv la independența abia pe 24 martie 2016.
Problema monetară. Britanicii nu vor să împartă lira cu scoțienii
Dar bătălia pe monedă nu a așteptat scrutinul ca să înceapă. Salmond și formațiunea sa, Partidul Național Scoțian (SNP), propun o uniune monetară între Scoția și ceea ce va rămâne din Regatul Unit (Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord), sub supervizarea Băncii Angliei (BoE) – un model compatibil cu cel al Băncii Centrale Europene (BCE) în zona euro.
Însă această perspectivă este îndepărtată în mod categoric atât de către cele trei partide de la Westminter, cât și de către șeful campaniei „Better Together”, care se pronunță pentru menținerea Scoției în Marea Britanie, Alistair Darling, un fost cancelar laburist al Esicherului. Această problemă tehnică a constituit apogeul primei dezbateri televizate dintre Salmond și Darling, care a relevat lipsa unui „plan B” monetar în rândul taberei care susține independența.
Majoritatea britanicilor se opune, însă, folosirii lirei sterline în Scoția, dacă aceasta va deveni independentă în urma referendumului din septembrie, potrivit unui sondaj de opinie dat publicității miercuri la Londra, relatează AFP, citată de Mediafax.
Dintre cele aproximativ 3.600 de persoane intervievate în cadrul sondajului Future of England, 53% consideră că Scoția ar trebui să renunțe la lira sterlină în cazul separării de Marea Britanie.
În schimb, doar 23% dintre participanții la sondaj au spus că Scoția ar trebui să folosească în continuare lira sterlină, în timp ce 15% nu s-au pronunțat pro sau contra, iar 9% au răspuns că nu au o opinie în legătură cu această problemă.
Datoria publică și petrolul
Dincolo de această problemă, miza este repartizarea datoriei statului britanic. Trezoreria de la Londra s-a angajat să garanteze toate împrumuturile Coroanei și să obțină de la Scoția independentă rambursarea cotei sale parte la un orizont de timp care urmează să fie definit. Însă, în absența unei uniuni monetare, naționaliștii scoțieni amenință că nu vor plăti, cu atât mai mult cu cât „vaca bună de muls” pe care o reprezintă petrolul ar putea să fie mai puțin generoasă.
„Aproximativ 85% din petrolul și gazele din Marea de Nord se află pe teritoriul scoțian. Producția de hidrocarburi va reprezenta aproximativ 15% din economia Scoției independente” și principalul său sector de activitate, alături de cel financiar, apreciază Nick Bate, un economist de la Bank of America Merrill Lynch.
Citeşte şi: Chişinăul va recunoaşte independenţa Transnistriei! De ce nu e bună federalizarea
Edinburghul a elaborat mai multe scenarii cu privire la încasările fiscale de pe urma petrolului, dintre care cel mai optimist preconizează 38,7 miliarde de lire sterline (48 de miliarde de euro) în următorii cinci ani bugetari. Agenția însărcinată cu prezentarea de previziuni oficiale britanice și-a revizuit în scădere previziunile pentru aceeași perioadă, la 17,6 miliarde de lire (22 de miliarde de euro).
Scoția independentă vrea în UE, Londra vrea afară
Studiile „înfloresc” în această perioada preelectorala. Trezoreria britanică a afirmat miercuri că un loc de muncă din zece din Scoția este legat în mod direct de schimburile cu restul Marii Britanii. Acești salariați s-ar afla „în pericol”, în cazul independenței, a avertizat liderul liberal-democraților din Scoția.
Însă, în opinia Guvernului regional de la Edinburgh, „principala amenințare la adresa economiei scoțiene o reprezintă referendumul cu privire la rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană (UE), ceea ce ar putea să determine ieșirea Scoției de pe o piață unică de peste o jumătate de miliard de persoane”.
Premierul David Cameron a promis, sub presiunea euroscepticilor, un asemenea referendum la orizontul lui 2017, în cazul în care va fi reales în scrutinul legislativ prevăzut în mai 2015. Salmond, în schimb, dorește ca Scoția să adere la UE în cazul în care va deveni independentă, însă cererea va antrena declanșarea unui proces greoi de aprobare la Bruxelles, cu un rezultat incert.