Rusia și China au consolidat noul pol de putere reprezentat de umbrela Shanghai Coopertion Organization (SCO), recentul summit de la Ufa, din extremul orient rus, atrăgând ca membri India și Pakistanul, pe lângă Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan și Kirghizstan.
Practic, jumătate din populația globului este incorporată acum în ceea ce analiștii politici văd un nou bloc estic menit să conteste influența Occidentului în răsăritul Europei și Asia, arată revista Newsweek.
Turcii ar vrea și ei
SCO a fost înființat încă din 1996, dar abia în ultimii ani a început să se afirme ca un bloc politico-economico-militar capabil să respingă influența Occidentului.
Pentru unii lideri, SCO este un club atât de select încât apartenența la acesta te poate face să lași deoparte orice cooperare cu Europa. Cel puțin, aceasta a fost reacția președintelui turc Recep Erdogan în 2013.
„Dacă ne integrăm în SCO putem uita de UE. SCO este mai bun, mai puternic. India vrea să se alăture, Pakistanul la fel. Dacă suntem acceptați, toți o să intrăm în SCO”, a declarat Erdogan în urmă cu doi ani, în timpul unei vizite în Rusia.
În ciuda admirației nemărginite, Ankara nu a fost invitată până acum să se alăture noului pol de putere politico-militară, în parte și datorită insecurității apărute la granița dintre Turcia și Siria, dar și a statutului de membru NATO al țării.
În schimb, India și Pakistanul, deși rivale, au intrat în același timp în sfera de influență ruso-chineză.
Citeşte şi: BRICS, un club de democraţii haotice şi regimuri autoritare
Control asupra Asiei Centrale
La înființarea organizației, grupul cuprindea doar 5 țări membre, fără Uzbekistan (țară inclusă în 2001), având menirea de a rezolva disputele teritoriale de pe cuprinsul Asiei Centrale.
În urmă cu un deceniu, Beijingul a modificat în parte rolul noii organizații, îndreptând-o spre misiuni de contracarare a terorismului, separatismului și extremismului.
Bineînțeles, China a găsit imediat și țapii ispășitori care să facă obiectul activității de supraveghere a noului serviciu de informații din cadrul SCO, populația uigură din provincia Xinjiang.
Noua agendă a liderilor SCO prevede însă și susținerea ambițiilor economice ale Chinei în Asia Centrală, determinarea Rusiei de a-și păstra influența politico-militară în aceeași regiune, susținerea Moscovei în procesul de înstrăinare față de Occident și o eventuală detensionare a situație din Afganistan, după retragerea trupelor NATO.
Citeşte şi: Adevărata criză financiară catastrofală vine din China, nu din Grecia
Parteneri tensionați
Fiecare din aceste puncte este în măsură să atragă atenția analiștilor occidentali asupra dezvoltării SCO, dar, în același timp, marchează o nouă etapă din eternul joc al neîncrederii și suspiciunilor care se desfășoară între Beijing și Moscova, putând să paralizeze în cele din urmă organizația de la Shanghai.
„Primul lucru care îl observi la SCO este că sunt neînțelegeri fundamentale între China și Rusia în ceea ce privește scopul organizației”, susține Alexander Cooley, profesor de științe politice la Barnard College, New York.
„Rușii, în principiu, văd în SCO un instrument prin care își pot impune o politică revizionista asupra influenței Occidentului și a Statelor Unite, în special”, mai spune profesorul newyorkez.
Pentru chinezi, SCO rămâne o avangardă cu rol în asigurarea securității în Asia Centrală, cu scopul de a netezi calea proiectelor economice pe care Beijingul vrea să le propulseze în regiune, printre acestea numărându-se și ambițiosul traseu al Noului Drum al Mătăsii.
Viziunea Beijingului nu este însă împărtășită și de Moscova, rușii preferând să-și facă jocurile pe teme de securitate prin CSTO, o organizație de securitate înființată în 2002, alături de alți aliați ai Rusiei din zona Asiei Centrale, explică și Alexander Gabuev, președinte din partea Rusiei al Programului Asia-Pacific derulat de Carnegie Moscova.
Citeşte şi: China reface Drumul Mătăsii: Startul unor afaceri de 2.500 de miliarde de dolari
Piedicile puse între cei doi parteneri sunt ușor sesizabile, opoziția Rusiei la exercitarea influenței economice a Beijingului prin SCO forțându-i în cele din urmă pe chinezi să lanseze Banca de Investiții în Infrastructură a Asiei.
„Fiecare propunere economică venită de la Beijing a fost amânată și, în cele din urmă, respinsă de Rusia.
Rușii sunt deranjați de dominația economică crescândă a Beijingului în regiune, de aceea și-au lansat și propria versiune de bloc economic, Uniunea Economică Eurasiatică”, consideră profesorul Cooley.
Inclusiv propunerea Chinei de a dezvolta o zonă de liber schimb în cadrul SCO a primit un răspuns negativ, dar această situație ar putea fi remediată de Beijing prin inițierea traseului comercial Noul Drum al Mătăsii.
„China a dorit cu siguranță o zonă de liber schimb în SCO. Rusia și alte țări se tem însă de o invazie de bunuri chinezești ieftine și au creat Uniunea Eurasiatică, în care China nu a fost invitată.
Este posibil ca Drumul Mătăsii să includă o componentă de liber schimb, dar deocamdată nimeni nu știe cum va fi implementat proiectul, așa că stăm și așteptăm”, spune și Gabuev.
Citeşte şi: Porţile Asiei se deschid pentru Moldova: Liber la export pe Drumul Mătăsii
Rusia, fără alternative
Accentul pus în ultima perioadă de Moscova pe importanța SCO în regiunea eurasiatică este generat de lipsa de opțiuni a Kremlinului în acest moment.
Tensiunile înregistrate între Moscova și Occident l-au forțat pe Vladimir Putin să se reorienteze spre Asia, pentru a demonstra că are și alte opțiuni de colaborare internațională în afară relaţiilor cu SUA și UE.
„În viitorul apropiat nu se întrevede o revenire la situația de dinainte de criza din Ucraina. De fapt, când pivotezi spre Asia, te întorci direct spre China”, consideră Gabuev.
SCO pare să fi rămas singura opțiune pentru președintele rus de a dezvolta relații internaționale într-o organizație neafectata încă de influența Occidentului.
În 2005, o aplicație depusă de SUA pentru a deveni observator în cadrul organizației a fost respinsă de cele șase state membre.
Citeşte şi: Cinci milioane de motive care ar putea arunca China într-un război
În schimb, noua introducere în familia SCO a Indiei și Pakistanului reflectă că atât Beijingul, cât și Moscova au ținut să-și impună punctul de vedere.
În martie, președintele Xi Jinping tocmai a încheiat un parteneriat de 45 de miliarde de euro cu Pakistanul pentru derularea unor investiții de infrastructură care să deschidă drum Chinei către Oceanul Indian.
În același timp, India este unul dintre partenerii constanți ai Rusiei încă de acum 45 de ani, chiar dacă în acest moment relațiile comerciale dintre cele două țări nu evoluează la un nivel ridicat.
Însă, o eventuală intrare a Pakistanului în noul bloc estic de putere ar fi fost greu digerabila pentru India, din cauza rivalităților dintre New Delhi și Islamabad, ca și între India și China.
Cu două tabere completate de puteri antagoniste din Eurasia, analiștii așteaptă să vadă în ce măsură SCO va reuși să facă față provocării de a fi un bloc politico-economico-militar funcțional.
„Atât în cercurile academice, cât și în afara acestora, există o curiozitate mare despre cum ar putea să arate o organizație internațională neoccidentală puternică și dacă va reuși să fie eficientă în atingerea scopurilor”, spune profesorul Cooley.