Am fost și am votat la prezidențiale încă de la primele ore ale dimineții. Din păcate, iresponsabilitatea autorităților române a făcut ca și astăzi, la fel ca la europarlamentarele din luna mai, să se formeze cozi uriașe la secțiile de votare de la Chișinău.
Așadar, m-am trezit la 6:00 pentru a reuși ca măcar azi să nu-mi stric întreaga duminică, așa cum s-a întâmplat la sfârșitul lunii mai, la europarlamentare, când am fost nevoit să renunț la a mai vota după încercări repetate.
Din păcate nici azi nu am putut vota la Chișinău, chiar dacă am ajuns la secțiile de votare la doar un sfert de oră după deschiderea lor. Atât la Institutul Cultural Român cât și la ambasada României, cel puțin câte o sută de persoane așteptau deja la coadă. La ritmul în care se trecea, cu siguranță ar fi trebuit să aștept cel puțin 90 de minute pentru a-mi exprima opțiunea de vot.
Așa că am ales varianta Hîncești. Oraș situat la 30 de km de capitală. Acolo am ajuns în 30 de minute și am votat destul de rapid.
Nonsensul semnării declarației pe proprie răspundere
Nu știu de ce înainte de a vota am fost pus să semnez o declarație pe proprie răspundere. Procedură ce mi-a luat și aia vreo 2 minute și care, cu siguranță, contribuie din plin la formarea cozilor la Chișinău. Nu văd rostul semnării unei astfel de declarații în condițiile în care ți se aplică o ștampilă în pașaport că ai votat.
În fine, mă bucur că am reușit măcar la Hîncești să găsesc condiții omenești de vot și că, chiar dacă și duminică m-am trezit la ora 6:00, am reușit să votez pentru candidatul care a contribuit decisiv ca mulți corupți ai României să se afle astăzi la pușcărie, iar alții să-și aștepte verdictul prin arest.
Mai jos vă ofer o galerie foto cu situația de la ambasadă la ora 7:20.
La ora 9:20 am vorbit cu persoane aflate la ambasada României, iar cozile sunt de două ori mai mari deja.
Cu siguranță această situație extrem de deranjantă putea fi evitată lejer dacă la Chișinău mai erau deschise cel puțin 4-5 secții de votare. Ar fi votat și mult mai mulți alegători, dar nici cozile nu ar mai fi fost atât de mari.
Alex Cozer