Moscova lucrează constant la refacerea sferei de influenţă din perioada fostei URSS, iar rezultatele din primul tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova par să demonstreze acest lucru.
Chişinăul nu reprezintă însă decât un exemplu din lungul şir de manevre făcute de Kremlin pentru a influenţa politica din ţări precum Bulgaria, Ungaria, Letonia, Serbia şi Slovacia, arată IB Times, citând raportul emis de două institute de studii politice din SUA şi Bulgaria.
Între Moscova şi Occident
Alegătorii din Republica Moldova au fost chemaţi pentru prima dată în ultimii 20 de ani să îşi aleagă în mod direct preşedintele ţării, până acum rolul acesta revenind Parlamentului de la Chişinău.
Opţiunile au fost simple: o întoarcere către Moscova sau un viitor european, iar candidatul cu viziuni pro-ruse, Igor Dodon, a fost la un pas de a se instala la cârma ţării, obţinând 48 de procente din necesarul de 50%+1 pentru investirea sa în funcţie.
Oponenta sa, pro-europeana Maia Sandu, a beneficiat de numai 38% din voturile corect exprimate, intrând astfel în runda finală, programată a se desfăşura pe 13 noiembrie.
„Concluzia este că alegatorii nu mai au încredere în acest guvern. Victoria noastră este inevitabilă”, a declarat Dodon la sfârşitul primului tur de scrutin.
Contracandidata sa susţine că diferenţa de 10% a fost cauzată de absenţa tinerilor la urne, dar consideră că aceştia ar fi fost împiedicaţi de autorităţi să îşi exercite dreptul la vot şi susţine că va supraveghea cu mai mare atenţie derularea evenimentelor în turul secund al alegerilor prezidenţiale.
Pentru moment însă, Rusia pare să fi asigurat un culoar mai favorabil pentru candidatul cu opţiuni pro-Moscova.
Influenţă extinsă
Nu este singurul exemplu în care amestecul mai mult sau mai puţin voalat al Moscovei decide soarta şi orientarea unor ţări din fosta Uniune Sovietică sau din rândul foştilor aliaţi din blocul comunist, remarcă analiştii Centrului pentru Studii Strategice Internaţionale din Washington şi cei ai Centrului de Studii pentru Democraţie din Sofia.
Influenţa exercitată de Rusia s-a soldat cu ocuparea unor teritorii de la vecinii ucraineni şi gruzini, dar si cu exercitarea presiunii în diverse sectoare economice, cum ar fi cel energetic, în state precum Bulgaria, Ungaria, Letonia, Serbia şi Slovacia, constată analiştii celor două centre.
„În anumite ţări, influenţa Moscovei a devenit atât de atotcuprinzătoare şi adânc înrădăcinată încât a reuşit să provoace crize în privinţa stabilităţii naţionale şi a orientării pro-occidentale şi euroatlantice a acestora”, se relatează în raport.
Nici măcar Biserica Ortodoxă nu a lipsit din arsenalul Kremlinului, ierarhii ruşi încercând să influenţeze mentalitatea populaţiei din Moldova prin blocarea legăturilor bisericii ortodoxe locale cu reprezentanţii cultului din Occident.
În afara fostului bloc comunist din estul Europei, Moscova a reuşit să îşi impună în câteva rânduri voinţa folosindu-se de mijloacele de propagandă controlate de puterea de la Kremlin, cel mai recent rezultat obţinut fiind votul negativ dat de olandezi pe tema acordului de liber schimb cu Ucraina.