În ultimii zece ani, Uniunea Europeană a fost pusă în fața unei dileme fundamentale: să acorde împrumuturi Guvernului de la Chișinău, cu riscul ca banii să fie „sifonați”, sau să refuze și astfel să-i împingă pe cetățenii Republicii Moldova în brațele Rusiei lui Vladimir Putin. De data aceasta, în joc sunt 100 de milioane de euro.
Republica Moldova este la un pas să primească un nou împrumut din partea Uniunii Europene. Suma de 100 de milioane de euro a fost aprobată la începutul acestui an de către Comisia Europeană. Ulterior, a primit și acceptul Consiliului Uniunii Europene. Lucrurile s-au blocat însă înainte să atingă faza finală a unui vot în plenul Parlamentului European. Pentru ca prima tranșă să intre în conturile Republicii Moldova, eurodeputații trebuie să dea un aviz favorabil până când începe vacanța de vară a legislativului.
Europarlamentarii spun că de vină este orientarea profund pro-rusă a președintelui Igor Dodon, lipsa reformelor asumate de guvernul Pavel Filip și tentativa recentă de a implemente un sistem electoral mixt. Un amestec de factori interni la care se adaugă politizarea la nivel european a subiectului. Decizia acordării unui împrumut a fost dezbătută marți seara, la Strasbourg, în plenul Parlamentului European.
Cele mai aspre critici față de asistența financiară au venit din rândul Partidului Popular European, formațiune care a susținit-o pe Maia Sandu la alegerile prezidențiale din 13 noiembrie. „Sunt împotriva acordării acestui împrumut pentru că nu știm unde s-ar duce acești bani. La Chișinău toată lumea știe că s-a furat un miliard, dar nimeni nu este responsabil, iar Justiția nu funcționează. De fapt, nu cetățenii ar profita de pe urma ajutorului, ci elitele cleptocrate,” a spus eurodeputatul român Cristian Preda, care a adăugat că, la Chișinău, un ,,oligarh” cooperează cu o ,,slugă a lui Putin”. Alți doi europarlamentari români, Marian-Jean Marinescu (PPE) și Norica Nicolai (ALDE), au subliniat că neacordarea împrumutului ar încuraja vocile antieuropene. Iar soluția alternativă ar fi, evident, la Moscova.
„Este timpul să ne întrebăm «Qvo vadis Moldova?». Nu sunt atât de sigur de cât de serios este perceput statutul de partener de asociere de către autoritățile moldovenești. Parteneriatul nu este abstract, înseamnă obligații și rezultate concrete. Lansez un apel guvernului moldovean: nu vă lăsați induși în eroare, plecând de la premiza că Bruxelles-ul este departe, mare și oricând gata să mai scoată un cec din buzunar. Vrem fapte și schimbări reale, în stil european”, a declarat și Petras Austrevicius, membru al Comisiei parlamentare de Politică externă și raportor pentru Republica Moldova.
În ultimii șapte ani, Uniunea Europeană a acordat Republicii Moldova împrumuturi în valoare de 746 de milioane de euro, potrivit europarlamentarului român Siegfried Mureșan. La dezbaterea din plenul Parlamentului European au participat mai puțin de 30 de europarlamentari, din totalul de 751 . Discuțiile au început la ora locală 20.45 și au durat aproape o oră. O delegație formată din membri ai Partidului Democrat din Republica Moldova, partid controlat de oligarhul Vlad Plahotniuc, a asistat la dezbatere. Ambasadorul Republicii Moldova la UE, Eugen Caraș, a fost și el prezent.
Ionuţ Iordăchescu, realitatea.net