Marţea Mare, numită şi Marţea Seacă, este şi ultima zi în care oamenii mai pot munci la câmp sau în care se mai spală şi se calcă. Totodată, tradițiile spun că este cu desăvârșire interzis să faci acest lucru, pentru că poți avea parte de consecințe neplăcute.
Perioada de dinaintea Sfântului Paşti, numită şi Săptămâna Patimilor, este o săptămână sfântă şi binecuvântată, când credincioşii se pregătesc să primească lumina Învierii, presărată cu rânduieli şi obiceiuri străvechi.
Ultima zi de muncă la câmp
Totodată, această perioadă vestește sosirea celei mai vechi și importante sărbători ale creștinității, menită să aducă în sufletele noastre speranța mântuirii și a vieții veșnice.
Marţea Mare, numită şi Marţea Seacă, este ziua dedicată predicii de pe Muntele Măslinilor, când Iisus a anticipat distrugerea marelui Templu, dar şi propriile patimi.
Marţea Seacă este şi ultima zi în care oamenii mai pot munci la câmp sau în care se mai spală şi se calcă. Se spune şi că bărbaţilor care îşi ajută soţiile cu treburile din casă le va merge bine tot anul.
Seara, în schimb, este un bun prilej pentru rugăciune, chiar dacă în acest an nu putem lua parte la denii, tradiționalele slujbe religioase oficiate de sfinții părinți, conform voxbiz.ro.
Lucruri permise și interzise
Tradițiile spun că în Marțea Mare nu se mănâncă mâncăruri care conțin oțet. În timpul celei de-a doua zi din această săptămână se poate în schimb aspira, da cu matura, se spală geamuri și se fac treburile grele din curte și gradină.
Este chiar recomandat să se facă aceste treburi, pentru că, după această zi, gospodinele nu mai au voie să spele și să calce în zilele următoare.
În plus, în Marțea Mare nu trebuie sa te speli pe cap, căci pierzi din sănătatea părului.
La denia din Marțea Mare, preoții pomenesc Pilda celor zece fecioare, care este un îndemn la priveghere, la trezvie, care e o vedere duhovnicească a lucrurilor dincolo de fața lor fizică.
Privegherea este o vedere prin și dincolo de ceea ce se vede cu ochii fizici, este o vedere duhovnicească a sensurilor ultime ale existenței.
Pilda celor zece fecioare
Pilda cu pricina ne prezintă zece fecioare, cinci ”înţelepte” şi cinci „neînţelepte” sau nebune, care, luându-și candelele, au ieșit în întâmpinarea mirelui. Acesta întârzie însă, iar fecioarele adorm. La miezul nopții, se vestește sosirea lui, dar untdelemnul din candelele celor neînțelepte este pe sfârșite.
Fecioarele ”neînțelepte” vor cere astfel celor înțelepte să le împrumute din untdelemnul lor. Acestea nu vor, pe motiv că astfel riscă să își stingă propriile candele. Așa se face că fecioarele nebune merg să cumpere untdelemn, iar în timp ce ele lipsesc, mirele apare.
Acesta intră la nuntă împreună cu fecioarele ”care erau gata de nuntă” și ușa se închide în urma lor. Vor ajunge și fecioarele neînțelepte, însă nu vor putea intra, așa că vor striga: ”Doamne, Doamne, deschide-ne nouă”.
Auzindu-le ruga, mirele le răspunde: ”Adevărat zic vouă: Nu vă cunosc pe voi”.
sursa: capital.ro
Comments are closed.