Protestele din Rusia produc scurtcircuit în politica moldovenească

Protestele din Rusia produc scurtcircuit în politica moldovenească

În timp ce rușii protestează față de sistemul alimentat de corupție, creat de Vladimir Putin, moldovenii întrețin la guvernare un sistem oligarhic. Un sistem care îi condamnă la sărăcie și aplaudă un politician-alternativă, care copiază nu doar stilul de îngâmfat al liderului de la Kremlin, dar și mimica feței și ticurile lui comportamentale.

Este vorba de Igor Dodon, un politician aflat în ascensiune pe fondul dezamăgirii populației în partidele pretins pro-europene, extrem de corupte, care au guvernat în ultimii 7 ani. Orbiți de deznădejde, furie și dispreț, moldovenii se răzbună „automutilându-se”, optând pentru un curent politic ce le promite, indirect, dictatură și apropierea de o Rusie polițienească, sufocată de corupție.

Atunci când politicienii nu sunt independenți…

Majoritatea politicienilor moldoveni preferă să se abțină de la comentarii privind protestele de duminică din Rusia. Doar lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, s-a declarat solidară cu protestatarii.

Nici guvernanții, care se pretind pro-europeni, nici socialiștii pro-ruși, care se declară în opoziție față de guvernarea oligarhică, nici alți politicieni moldoveni, nici chiar președintele pro-rus, Igor Dodon, nu au comentat evenimentele din Rusia. O reacție a președintelui Dodon ar fi fost cel puțin curioasă, având în vedere că anterior, ca lider al Partidului Socialiștilor, el a protestat în stradă, ca și manifestanții ruși, față de corupția de la guvernare, față de regimul oligarhic (similar celui din Rusia) instaurat la putere în Moldova.

Pe de altă parte, tot Igor Dodon s-a declarat adept al modelului impus de Lukașenko în Belarus și de Putin în Rusia: „Republica Moldova are nevoie de un Lukașenko, de un Putin în fruntea statului, care, într-o modalitate autoritară, să impună legea în Republica Moldova. Altfel va fi imposibil să ieșim din această situație în care ne-am pomenit”, menționa Dodon în august 2015.

Apoi, jurnaliștii de la un post TV au mixat fragmente video în care Igor Dodon se forță stângaci, în apariții publice, să reproducă ticurile verbale și comportamentale ale lui Vladimir Putin.

Jurământul comsomolistului atârnă de gâtul PDM

Debandada geopolitică bântuie și în Partidul Democrat, care controlează puterea în Moldova, dar mai ales în pestrița majoritate parlamentară, controlată de liderul PDM, oligarhul Vlad Plahotniuc. Oameni cu puternice legături la Moscova, unii încă din perioada sovietică, sunt fruntașii acestui partid, până nu demult „centrist”, iar acum declarativ „pro-european”.

Într-o singură săptămâna (20-26 martie), trei fruntași ai PDM au lansat în spațiul public mesaje diametral opuse-premierul Pavel Filip la Piatră-Neamț (România): „Republică Moldova și România sunt două inimi gemene care bat în același ritm”. Președintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov, despre marea unire a Moldovei cu România: „În 1918, nu era Internet și moldovenii nu știau ce fac”. Președintele Parlamentului Andrian Candu: „În plenul Parlamentului voi supune votului statutul de membru al CSI al Republicii Moldova-ieșirea sau rămânerea”.

Dorința de a nu irită inutil Kremlinul, îi face pe „pro-europenii” de la Chișinău „orbi” și „surzi” la trezirea la viață a rușilor obosiți de corupție. În schimb, când se poate specula politic și propagandistic, politicienii moldoveni sunt ochi și urechi: La 21 martie, președintele Dodon a solicitat oficial Uniunii Economice Eurasiatice (patronată de Rusia) să acorde Republicii Moldova stătut de observator-un gest care nu produce nici un efect juridic. Cererea ar putea fi examinată la sfârșitul lunii mai, cu ocazia summit-ului organizației.

Războiul speculanților politici

Pe de altă parte, pentru a-și albi imaginea în fața electoratului pro-european, democratul Andrian Candu, a anunțat că „Republică Moldova nu va participa la Adunarea Interparlamentară a CSI”. Și chiar dacă președintele Parlamentului a dispus ignorarea acestui eveniment de către Republica Moldova, noul lider al socialiștilor, deputată Zinaida Greceanîi, a participat luni, 27 martie, la Sankt Petersburg, la ședința festivă a Adunării Interparlamentare a CSI și s-a întâlnit cu președintele Dumei de Stat a Rusiei, Veaceslav Volodin.

Zinaida Greceanîi a ținut să le comunice oficialilor ruși că a fost trimisă la această reuniune de Igor Dodon și i-a asigurat că „oricât nu s-ar strădui actualii politicieni moldoveni radicali, nu vor reuși să distrugă relațiile seculare dintre Rusia și Moldova”.

Iar Dodon a menționat, la o întrevedere avută cu directorul regional al Serviciului European de Acțiune Externă, Thomas Mayr Harting, că va găzdui, la Chișinău, pe 3 și 4 aprilie, un eveniment dedicat semnării memorandumului de cooperare cu Uniunea Economică Eurasiatică.

„Moldova este forțată să combine CSI și Uniunea Eurasiatică cu integrarea europeană”, consideră analistul politic Dionis Cenușă. El menționează într-un comentariu că președintele Dodon face tot posibilul pentru a apropia Republica Moldova de Rusia, inclusiv în schimbul unor dividende politice. Dacă socialiștii vor reuși să se impună la alegerile parlamentare din 2018, există tot mai multe indicii că vor desfășura o turnură radicală pentru Moldova, mai scrie Cenușă.

Potrivit lui, acțiunile președintelui din ultima perioadă, au rolul de a pregăti și de a imuniza societatea contra unor manifestări pro-europene, care ar putea să se desfășoare eventual după o posibilă decizie de a stopa integrarea europeană și de a o înlocui gradual cu cea eurasiatică, „iar ezitările guvernării de a impulsiona reformele nu fac altceva decât să-l ajute și mai mult pe Igor Dodon”.

Vitalie Calugareanu, DW-Chisinau

0