Artiști din țări ale fostei URSS au ales un mod pașnic de a protestă față de acțiunile și politicile regimului de la Kremlin – exprimându-se în cadrul unui proiect european bienal de artă contemporană care are loc în Rusia. Printre ei se numără și un basarabean.
Într-o zi fierbinte de iulie, un șir de mașini Mercedes negre și strălucitoare au ajuns în Piața Palatului din Sankt Petersburg, unde, spre încântarea privitorilor, au fost descărcate aproape 270 de kilograme de zăpadă artificială.
Citeşte şi: (FOTO și VIDEO) Putin la 62 de ani: Un Hercule, ce doboară cu o săgeată SUA și sugrumă terorismul
Pe măsură ce aceasta se topea rapid, artistul moldovean Pavel Brăila a explicat jurnaliștilor unei televiziuni ruse că această zăpadă – o parte din ea fiind adusă direct de pe pistele olimpice îngrijite cu atenție de la Soci – este un simbol al banilor care au dispărut în mâinile statului rus, pe măsură ce a transformat orașul subtropical de la malul Mării Negre într-o arenă a sporturilor de iarnă, scrie The New York Times.
Aceiași bani publici, mai spune artistul moldovean, au fost folosiți pentru a-i înarma pe separatiștii proruşi din sud-estul Ucrainei.
„Acum vedeți: nu vrem război, vrem distracție”, a continuat Pavel Brăila, pe măsură ce doi copii au început o bătaie cu bulgări de zăpadă.
Proiectul artistului, „Zăpada de aur de la Soci”, reprezintă unul dintr-o serie de evenimente de artă vesele dar critice politic, care au loc în Sankt Petersburg, al doilea oraș ca mărime al Rusiei și capitala sa culturală, ca parte a Manifesta, bienalul european de artă contemporană care își desfășoară a 10-a ediție între 28 iunie și 31 octombrie.
Maidanul, unul dintre subiectele de artă contemporană
Manifesta are loc și în acest an sub patronajul puternicului muzeu de stat Ermitaj, a cărui invitație a primit-o în urmă cu trei ani, atunci când condițiile din Rusia erau considerabil mai puțin represive. În 2014, însă, bienalul se confruntă cu o serie de crize existențiale, având în vedere locul în care se desfășoară.
Citeşte şi: Putin a interzis desfășurarea mitingurilor nocturne
„Ne-am confruntat cu o dilemă aproape Shakespeareana”, a spus olandeza Hedwig Fijen, directorul fondator al Manifesta, care își are sediul în Amsterdam.
„Cu Crimeea, Soci, luptele din estul Ucrainei, prăbușirea avionului Malaysia Airlines, de fiecare dată ne confruntăm cu dilema: Ar trebui să plecăm sau ar trebui să rămânem?”, a continuat Fijen.
Faptul că organizatorii au decis să rămână în Sankt Petersburg este mai puțin surprinzător, spun unii, decât faptul în sine că le-a fost permis să-și desfășoare bienalul aici. „Ne-a fost permisă o voce critică în Rusia, și nimeni nu înțelege de ce”, a mai declarat Fijen, Manifesta 10 atrăgând deja circa un milion de vizitatori. În plus, niciun artist nu a fost cenzurat până acum, cu toate că printre subiecte s-au numărat homosexuali și feministe radicale.
Printre artiștii de la Manifesta se număra estona Kristina Norman, care a expus un pom de Crăciun în Piața Palatului, timp de două săptămâni, în luna iulie, care făcea trimitere directă la pomul de Crăciun care s-a aflat luni de zile în Piața Independenței din Kiev, Maidanul.
Artista și activista ucraineană Alevtina Kahidze, precum și o serie de alți artiști și poeți ruși se numără printre cei care iau parte la Manifesta. Nu în ultimul rând, revenind la Pavel Brăila, acesta recunoaște că nu se așteaptă ca proiectele prezentate în cadrul bienalului de artă contemporană să atragă prea multă atenție.
„Poate dacă am fi avut un videoclip de prezentare la televiziunea națională și vreo două ore să explicăm totul… Însă nu atât de mulți oameni sunt interesați de artă”, mai spune artistul moldovean.