Vladimir Putin se comportă contradictoriu și nu e foarte clar care sunt obiectivele finale ale președintelui rus în estul separatist al Ucrainei.
Este opinia lui Mark N. Katz, profesor de științe politice la Universitatea George Mason din Statele Unite și autor al mai multor lucrări de specialitate, detaliată într-un articol publicat pe site-ul Moscow Times.
Citeşte şi: „Moscova tace”, sintagma care l-a transformat pe Putin în omul care este astăzi
Ambițiile sale s-ar putea rezuma la a deține controlul asupra Crimeii și regiunii Donbas din estul Ucrainei și a-i determina pe liderii occidentali să accepte aceste schimbări, consideră expertul american.
Sau ar putea vrea să pună stăpânire pe teritorii mai vaste ale Ucrainei, dacă nu chiar pe toată țara. Mergând și mai departe, specialistul susține că Putin ar putea dori să sfideze NATO și Uniunea Europeană prin acțiuni agresive în țările baltice. Sau poate nici măcar el nu este sigur, subliniază Katz.
Oricare ar fi obiectivele sale de expansiune, două poziții aparent contradictorii, exprimate alternativ de liderul de la Kremlin, par să stea la bază politicilor lui Putin față de Ucraina și față de lumea occidentală ca întreg.
Prima se referă la faptul că Statele Unite și mai multe țări membre ale Uniunii Europene sunt hotărâte să limiteze puterea Rusiei prin expansiunea NATO și prin promovarea revolutiilor în foste state sovietice precum Ucraina.
Citeşte şi: Cum a contribuit Putin la unificarea Ucrainei
Mai mult, Putin lasă de înțeles că este îngrijorat de faptul că Occidentul vrea să impună cât mai multe sancțiuni și să stârnească o revoluție chiar în inima Rusiei, cu scopul de a răsturna regimul liderului rus și de a instala la putere un guvern democratic servil Vestului.
A doua variantă din mintea lui Putin este că NATO și UE sunt slabe și divizate, pentru că numeroase țări europene sunt dependente de gazele rusești, pentru că aceste state se confruntă cu mari probleme economice, pe care Moscova le poate exploata astfel încât să își sporească influența și puterea.
Firește, aceste două presupuneri nu pot fi adevărate în același timp, arată profesorul american.
Occidentul văzut din două unghiuri
Dacă Occidentul ar fi capabil să șubrezească Rusia sau să dea jos regimul lui Puțin, cu siguranță Occidentul nu are cum să fie slab. În același timp, dacă Occidentul ar fi slab, atunci nu ar fi în poziția să amenințe în vreun fel Rusia, cu atât mai puțin să-l înlăture pe Vladimir Putin de la putere, explică expertul.
Citeşte şi: Avertisment de la Moscova: „Ne așteaptă cinci ani de stagnare economică”
Unii analiști se întreabă cum este posibil ca Putin să se gândească la faptul că Occidentul caută să distrugă Rusia sau că vrea să îl înlăture de la Kremlin. Barack Obama a încercat, la scurt timp după ce a fost ales preşedinte al Americii, să restabilească relațiile cu Rusia.
Totodată, multe țări UE au încercat să aibă o bună colaborare cu Rusia în ultimii ani, mai ales în ceea ce privește domeniul gazelor naturale.
Totuși, în mai multe ocazii, Putin a acuzat că Statele Unite s-au aflat în spatele „revoluţiilor colorate” din Georgia – în 2003 și în Ucraina – în 2004 și 2014, când fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici, aliatul Moscovei, a fost înlăturat de la putere.
De asemenea, Vladimir Putin a dat vina pe americani și pentru protestele din Rusia față de acțiunile sale, din anii 2011 și 2012.
Se pare că liderul de la Kremlin nu poate lua în calcul nici măcar posibilitatea ca manifestațiile populare din Rusia împotriva lui să fi fost chiar… populare, să aparțină cetățenilor ruși; din declarațiile sale reiese că este convins că acele proteste au fost instrumentate de Occident.
Citeşte şi: (FOTO) Secretele lui Vladimir Putin: Cum arată o zi din viața „dictatorului modern”
Extinderea UE, o amenințare
În timp ce mulți europeni cred că extinderea UE este mai puțin amenințătoare pentru Rusia decât expansiunea NATO, Putin este de altă părere, precizează Mark N. Katz.
Până la urmă, aderarea la blocul european presupune adoptarea unor standarde legate de democrație, stat de drept, drepturile omului, competitivitate economică, transparență și multe altele. Pe scurt, tot ce Putin nu vrea să vadă în Rusia sau în alte foste state sovietice care aparțin sferei de influență a Moscovei, consideră specialistul.
Faptul că UE doar a îndrăznit să negocieze cu Ianukovici un Acord de Asociere a fost văzut de Kremlin ca o încercare de a muta Ucraina de pe orbită Rusiei pe cea a Europei.
Putin a făcut foarte mult lobby, în 2013, pentru a-l convinge pe Ianukovici să nu semneze acest acord și să se alăture în schimb Uniunii Eurasiatice. Când fostul lider de la Kiev s-a conformat, Putin a crezut că a câștigat războiul influenței în Ucraina.
Citeşte şi: Cum schimbă Putin istoria Rusiei după pofta inimii
Însă după revoluția din Euromaidan, fuga lui Ianukovici în Rusia și instalarea la putere a unor forțe pro-europene, Putin a văzut aceste schimbări ca pe un complot al Occidentului.
În momentul de față, singurul lucru cert este că războiul dintre Rusia și Occident nu se va termina până când Moscova nu va realiza că UE și SUA nu încearcă să dărâme regimul lui Putin și că acțiunile sale în Ucraina (și poate în altă parte) nu vor folosi la nimic Rusiei, nu o vor face mai puternică.
Din moment ce Putin nu pare să aibă niciodată o astfel de revelație, conchide specialistul american, acest război s-ar putea să nu se sfârșească până când liderul de la Kremlin nu va pleca de la cârma Rusiei.
Citeşte şi: Sfârşitul lui Putin se apropie mai rapid decât mulţi şi-ar imagina – cum se va produce