Cele mai mari companii petroliere din lume aruncă cu bonusuri salariale în directori, cu scopul de a-i determina să crească producția în următorii ani.
În același timp, fondurile alocate pentru explorarea și extracția zăcămintelor de petrol în următorul deceniu au ajuns la 1.000 de miliarde de dolari.
Citeşte şi: Ruşii nu vor o scădere globală a producţiei de petrol. Nu văd rostul
O analiză efectuată de publicația The Guardian arată că cei cinci giganți petrolieri – Exxon Mobil, Shell, Chevron, BP și Total – sunt dispuși să încerce cele mai complexe inginerii pentru a extrage „aurul negru” din subsol.
Fără discernământ
Măsura arată că liderii industriei petroliere sunt convinși de menținerea unei cereri masive pentru combustibili fosili în următoarea perioadă.
În același timp însă, companiile ignoră avertismentul dat de Agenția Internațională pentru Energie, conform căruia două treimi din rezervele actuale de petrol trebuie să rămână în subsol.
Nerespectarea acestuia ar putea duce la creșterea temperaturii globale cu mai mult de 2 grade Celsius, nivel de la care schimbările climatice riscă să devină ireversibile.
Cei 5 giganți ai industriei de profil au la dispoziție un capital imens pe care speră să-l transforme în cele din urmă în profit prin exploatarea intensă a rezervelor din perimetre relativ inaccesibile.
Citeşte şi: OPEC ar putea inunda piaţa cu petrol timp de ani de zile
Să curgă banii!
Bonusurile acordate fiecăruia dintre șefii celor cinci companii reflectă îndeaproape interesul major al acționarilor de a obține profituri cât mai mari pe termen mediu și lung.
Ben van Beurden, directorul general Shell a beneficiat anul trecut de o prima de 32,2 milioane de dolari pentru dezvoltarea proiectelor de extracție de la mari adâncimi din Golful Mexic, Marea Chinei de Sud și Golful Guineea.
Bob Dudley, șeful BP, a beneficiat în 2014 de un bonus salarial de 15,3 milioane dolari.
Recompensa i-a fost acordată pentru inițierea proiectului Sunrise din Canada și lărgirea perimetrelor de exploatare din Angola, Azerbaidjan, Golful Mexic și Marea Nordului.
Rex Tillerson, șeful Exxon, a încasat 33,1 milioane de dolari pentru inițierea proiectelor de extracție din Marea Kara, în zona arctică a Rusiei și din Alberta de nord, în Canada.
Este o „răsplată pentru respectarea strategiei companiei, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung”, au argumentat reprezentanții Shell.
Citeşte şi: (GRAFICE) De ce prețul petrolului se va prăbuși din nou
„Bonusul este strâns legat de performanța corporației și în directă legătură cu creșterea valorii de piață a acesteia”, au precizat și reprezentanții Chevron.
Cheltuieli cu tehnologii noi
În 2013, cele cinci mari companii au dat tonul cheltuielilor majore în dezvoltarea unor noi tehnologii de extracție care să le permită accesarea rezervelor din zăcăminte considerate până atunci intangibile.
Suma pusă la dispoziția cercetătorilor din cadrul companiilor petroliere s-a ridicat la 165,3 miliarde de dolari. Cu nouă ani în urmă, aceasta abia dacă se cifră la 70,8 miliarde.
Anul trecut, pe fondul crizei petrolului declanșată încă de la jumătatea lui 2014, capitalul investit în cercetare a fost diminuat până la valoare de 147,4 miliarde de dolari.
Chiar și așa, indexată cu rata inflației, sumă este cu 77% mai mare decât cea alocată în anul 2006, din această perspectiva, giganții industriei petroliere lăsând de înțeles că vor aloca sume și mai mari în anii următori.
Citeşte şi: Decizie controversată: Compania Shell va extrage petrol din Oceanul Arctic