Un stat unde timp de 25 de ani de independență Drepturile Omului au fost intenționat ignorate de toate guvernările este un stat unde oamenii nu se simt în siguranță, iar statisticile arată că circa 6 persoane zilnic părăsesc țara. Un stat care nu-și cunoaște nici măcar numărul cetățenilor cu drept de vot, viii sau morții, în preajma alegerilor prezidențiale, invalidează din start ideea unui vot democratic și defăimează ideea dreptului de a alege și a fi ales, se arată într-un raport al Amnesty International.
Instituția a realizat o analiză a situației drepturilor omului în Moldova și a ajuns la concluzia că peisajul politic din Republica Moldova continuă să fie marcat de impotența guvernanților în fața corupției și de deteriorarea continuă a standardelor de viață, fapt ce determină marea nemulțumire a poporului și a generat proteste sporadice.
„Relativa consolidare politică din Parlament a fost realizată de către partide prin culise, rezultând în numirea absconsă a unui guvern aparent stabil. În opinia multor persoane, aceste acțiuni au fost orchestrate de cel mai mare oligarh, magnatul media și politicianul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc. Zvonurile despre isprava sa politică, după arestarea subită a fostului premier Vladimir Filat, în octombrie 2015, au cauzat unele dintre cele mai mari proteste stradale”, se arată în raport.
Curtea Constituțională a decis că președintele țării trebuie să fie ales prin vot popular direct, iar primele alegeri prezidențiale directe, după anul 1996, să fie organizate la 30 octombrie curent.
Libertatea întrunirilor pașnice
Protestele din Chișinău și din alte regiuni au fost, în general, pașnice, cu excepția unor incidente ocazionale, marcate de acte de violență minoră dintre protestatari și poliție. Reacția în general moderată a poliției, în anumite situații a fost disproporționată, ajungându-se chiar și la utilizarea nejustificată a forței atât față de unii protestatari violenți, cât și față de unii protestatari pașnici, când poliția a utilizat gaze lacrimogene și bastoane.
Procesul în cazul ”grupului Petrenco” continuă, aceștia fiind arestați pentru violențe minore, la data de 6 septembrie 2015 și acuzați arbitrar de „încercare de organizare a perturbărilor în masă”.
Urmare a criticilor atât la nivel național, cât și internațional, ei au fost eliberați din detenție, la data de 22 februarie, aplicându-li-se restricții de călătorie.
Proces echitrabil
Cazul „grupului Petrenco”, precum și o serie de alte urmăriri penale dau motive de îngrijorare privind politica părtinitoare și justiția selectivă.
După 8 luni de arest, pe 27 iunie, fostul lider liberal-democrat și fostul premier Vladimir Filat a fost găsit vinovat de „corupere pasivă” și „trafic de influență”, cu referire la scandalul bancar (frauda, care a sărăcit masiv rezervele Băncii Naționale în 2014) și a fost condamnat la nouă ani de închisoare. Procesul închis în acest caz a cauzat mai multe întrebări decât răspunsuri, inclusiv lipsa unor investigații privind și alți politicieni. Apărarea a cerut achitarea acestuia și a acuzat încălcări de procedură și lipsa egalității ”armelor”, în cadrul procesului de judecată. În timp ce audierile erau încă în curs de desfășurare, în iunie, Vladimir Filat a intrat în greva foamei, care a durat 20 de zile, el și-a pierdut cunoștința în timpul unei audieri, fapt negat de DIP. Din cauză că procesul a fost închis, nici o revendicare nu poate fi verificată independent.
Libertatea mass-media
În timp ce libertatea presei a fost respectată în general, există îngrijorări privind pluralismul mediatic, cu referire la deținerea mai multor instituții mass-media, de către o singură persoană, Vladimir Plahotniuc.
În cel puțin două cazuri, jurnaliști cunoscuți pentru critica lor adusă autorităților s-au plâns de amenințări anonime. În luna august, un glonț a fost tras în fereastra apartamentului fiicei lui Constantin Cheianu. Anterior, jurnalistul a primit mesaje la telefonul mobil, prin care era amenințat că „va fi oprit”, în cazul în care el va continua să scrie despre sistemul oligarhic. Prezentatoarea TV, Natalia Morari, a raportat că a primit avertismente similare de la o sursă credibilă. Ambele persoane au înaintat plângeri oficiale către autorități.
Tortura și tratamentul inuman
Nu a fost înregistrat nici un progres în abordarea cauzelor structurale privind impunitatea pentru tortură și alte rele tratamente și au fost înregistrate cazuri rare de urmărire penală a funcționarilor de stat pentru acuzații credibile. În prima jumătate a anului, 331 de persoane au înaintat plângeri la Procuratura generală acuzând de tortură și rele tratamente, au fost pronunțate 19 sentințe privind tortura, în 15 cauze cu referire la 18 acuzați dintre care 2 persoane au primit pedepse cu suspendare.
Familia și avocatul lui Vladimir Filat au acuzat în repetate rânduri că acestuia îi sunt aplicate rele tratamente, inclusiv plasarea acestuia în celula solitară de sancționare, condițiile de acolo fiind echivalente cu tortura. Aceste acuzații au atras, o dată în plus, atenția publicului asupra condițiilor de detenție din instituția penitenciară nr. 13 din Chisinau, unde a fost ținut, și care a fost criticată, în repetate rânduri, de experți independenți. Toate solicitările pentru o vizită independentă în celula lui Filat, inclusiv cele făcute de Amnesty International după condamnarea sa, au fost respinse. Totuși, Amnesty International a reușit să realizeze o vizită în penitenciarul 13, confirmându-se faptul că în timp ce condițiile din unele celule au fost îmbunătățite (în cele mai multe cazuri cu banii familiilor deținuților), alte celule sunt supraaglomerate, condițiile de sanitație și de igienă fiind precare, ceea ce poate fi considerat tratament inuman și degradant.
În Septembrie, Comitetul ONU privind Prevenirea Torturii a publicat raportul privind vizita reprezentaților acestuia în Moldova, în 2015. S-au înregistrat progrese, în comparație cu 2011, dar a fost raportată utilizarea excesivă a forței de către organele de poliție la etapa arestului, tratamentul inuman a deținuților la etapa ”chestionării preliminare” și supraaglomerarea celulelor în unele penitenciare.