Conflictul din Ucraina începe să devină din ce în ce mai puţin răsunător, acum că Rusia face „zgomot” în altă ţară răvăşită de un război ce ţine de aproape cinci ani, Siria.
La o bază separatistă puternic fortificată de la marginea oraşului Doneţk, luptătorii proruşi s-au obişnuit în ultimele săptămâni cu ceva ciudat pentru ei: liniştea.
Bombardamentele şi schimburile de focuri au devenit atât de rare la această unitate din estul Ucrainei, încât comandantul Alexei Novikov şi oamenii lui au avut chiar timp să-l ucidă, frigă şi mănânce pe Poroşenko, porcul denumit după preşedintele Ucrainei. Oaia Merkel supravieţuieşte pentru moment, se arată într-un reportaj The Guardian.
„Ambele tabere merg în direcţia unui război de partizani, cu mici misiuni diversioniste în spatele liniilor inamice. A devenit plictisitor aici”, a mărturisit Novikov.
În timp ce Rusia desfăşoară o amplă acţiune militară în Siria, luptele din Ucraina se domolesc. Liderii Rusiei, Ucrainei, Franţei şi Germaniei urmează să se întâlnească vineri la Paris pentru discuţii pe marginea situaţiei din Ucraina şi, în timp ce o soluţie politică de durată pare încă departe, există încrederea de toate părţile că acţiunea militară s-a terminat în sfârşit, la un an după semnarea acordului de armistiţiu de la Minsk, Belarus, care a fost sortit eşecului şi ignorant în mare parte.
Acum că toate părţile s-au săturat de conflictul militar, cel mai probabil rezultat ar putea fi ca Moscova să redea teritoriile ocupate Ucrainei, urmând o perioadă de pace incertă, timp în care Moscova şi Kiev să decidă câte compromisuri sunt dispuse să facă pentru obiectivele lor.
Conflict îngheţat ca în Transnistria?
Partea rusă încearcă să împingă acordul de la Minsk cât de departe poate, susţine Vitali Leibin, redactor şef al revistei Russian Reporter din Moscova. Asta va implica probabil o soluţie pe stilul Transnistria, adică regiunile rămân legal o parte din Ucraina, însă, în practică, funcţionează ca state independente susţinute de Rusia.
Totuşi, dacă Ucraina se angajează să facă o serie de concesii, partea rusă va fi dispusă să redea Kievului controlul asupra graniţei ruso-ucrainene.
„Dacă Ucraina oferă regiunilor statut special şi amnistie deplină, recunoaşte forţele rebele drept miliţia poporului şi le dă acelor zone dreptul la propria cultură şi la relaţii economice speciale cu Rusia”, atunci ucrainenii vor avea din nou controlul frontierei, arată jurnalistul.
Aceste condiţii nu vor fi acceptabile pentru Kiev, însă şi oficialii de acolo au observat o schimbare de ton din partea Moscovei.
Între timp, cei care nu sunt de acord cu pacea sunt îndepărtaţi. Andrei Purgin, unul dintre primii ideologi ai Republicii Populare Doneţk, care a reprezentat regiunea în cadrul negocierilor de la Minsk, a fost demis din funcţia de conducere luna trecută şi a petrecut patru zile în arest.
Şi la Moscova există zvonuri că „proiectul Noua Rusie” de a forma un stat prorus în estul Ucrainei a fost închis cu adevărat.
Egor Prosvirnin, editor al site-ului naţionalist Sputnik, a fost audiat săptămânile acestea, sub acuzaţia că platforma sa ar putea conţine „materiale extremiste”. Articolul scris de acesta, deşi promova ideea ca Rusia să preia total controlul în estul Ucrainei, nu conţinea nimic din ce nu s-a spus în mod repetat la televiziunea rusă de stat în ultimul an şi jumătate, iar Prosvirnin crede că autorităţile ruse bat acum pasul în retragere.
În acelaşi timp, aparent o parte din elita de la Moscova nu vrea să se mai certe cu Occidentul şi este gata să facă nişte compromisuri serioase, însă alţii sunt pregătiţi de o confruntare reală. Se pare că soluţia ar putea fi poziţia de mijloc, cu cât mai puţine pierderi politice şi economice, este opinia liderului rebel Alexander Kodakovski.
„Nu există o soluţie ideală. Toate opţiunile sunt fragile şi, pentru oricare ai opta, niciuna nu va fi perfectă prin definiţie şi va implica compromisuri importante din toate părţile. Asta îi va face pe cei mai radicali nefericiţi”, a explicat separatistul.
Deşi puţini cred că problema Ucrainei ar fi aproape de sfârşit, inactivitatea militară din regiune înseamnă că „faza fierbinte” a conflictului aproape a trecut.
„Este sfârşitul unei etape. Noi ne vom afla legal în interiorul Ucrainei, însă vom funcţiona după propriile reguli şi cu liderii noştri. În funcţie de cum evoluează situaţia politică din Rusia şi Ucraina, următoarea etapă va fi fie o stabilitate tot mai mare urmată de un acord de lungă durată, fie reînnoirea conflictului”, a conchis Kodakovski.