De la pista de biciclete care trece prin mijlocul unui bar, până la terenul de fotbal care are la centru un stejar secular, Gândul prezintă lista celor „7 minuni” ale primarilor, unele dintre cele mai stupide lucrări realizate în România în ultimii ani.
1. Cea mai lungă pistă de biciclete din România trece printr-un bar şi se termină cu…o amendă
Cea mai lungă pistă de biciclete din România se află în judeţul Timiş şi poate concura şi pentru titlul de cea mai ciudată din ţară. Traseul de 47 de kilometri începe la Uzina de Apă din Timişoara, trece printr-un bar, se continuă cu o serie de şerpuiri şi se termină la graniţa cu Serbia, unde pe biciclişti îi aşteaptă poliţiştii de frontieră cu marele premiu: o amendă cuprinsă între 100 şi 1.000 de lei sau dosar penal.
În 2013, printr-un proiect pe fonduri europene, Primăria Timişoara a început reabilitarea malurilor Begăi şi a inclus în lucrări şi realizarea unei piste de biciclete pe ambele maluri ale râului. Problema a venit, însă, în momentul în care autorităţile locale şi-au dat seama că nu pot înlătura unele localuri care au primit autorizaţie de funcţionare pe malul canalului.
2. Trotuar pe câmp într-o comună din Gorj. Primarul mai vrea pârtie de schi şi aeroport
Înainte de scrutinul local din anul 2012, în comuna Bengeşti-Ciocadia, din judeţul Gorj, autorităţile se mândreau cu un trotuar construit pe câmp, lângă lanurile de porumb, în zona drumului naţional. Lucrarea plătită de cei de la Drumuri din fonduri europene, care ar fi trebuit să aibă doi kilometri lungime, nu a fost încă finalizată, dar primarul Victor Geogia nu a renunţat la proiect şi susţine că şi-ar dori un astfel de trotuar pentru că el este util în localitate.
Şi nu se opreşte aici. Anul acesta, Geogia candidează pentru încă un mandat, după 12 ani în care a condus Primăria Bengeşti-Ciocadia şi, în campanie, edilul le promite localnicilor pârtie de schi şi chiar un aeroport. Până la schiuri şi avioane, sătenii au găsit rapid utilitatea trotuarului din câmp: oamenii merg cu animalele pe alee pentru a ajunge la terenurile lor.
3. Primarul căruia „i-au ieşit” toate sărbătorile în campania electorală. Pe „date statistice”
În 2016, primarului i-au ieşit toate sărbătorile şi evenimentele finanţate din bani publici chiar în preajma alegerilor locale. Într-un singur weekend s-au celebrat la Timişoara Zilele Cartierului Cetate, Festivalul Timfloralis şi Ziua Tinerilor, instituită recent de primarul Nicolae Robu alături de Ziua Majoratului, Ziua Studenţilor şi Ziua Vârstnicilor.
Primarul Nicolae Robu spune, însă, că anul electoral nu are nicio legătură cu modificarea calendarului cultural din oraş şi că, după ce a consultat „date statistice”, s-a întâmplat ca toate sărbătorile să-i iasă chiar în campanie. Dacă în anii anteriori evenimentele culturale organizate la Timişoara în timpul verii se întindeau din luna mai şi până în septembrie, în anul electoral 2016, calendarul s-a modificat radical, foarte multe dintre spectacole fiind aglomerate în perioada din preajma alegerilor locale.
4. Stejarul din mijlocul terenului de fotbal
80.000 de lei. Atât a investit primăria din Tonciu, un sat din Mureş, într-un teren de fotbal care a fost construit în jurul unui stejar bătrân. Motivul? Localnicii au insistat să nu fie tăiat copacul despre care spun că este secular.
Pentru binele lor, cei care iubesc acest sport s-au obişnuit să ocolească stejarul înalt de peste 20 de metri. Altfel şi-au făcut regulile proprii de joc. Ori de câte ori copacul este lovit de minge se consideră „out”.
5. La Timişoara, băncile au gard. Chiar în faţă
Cu multe ocazii, primăria din Timişoara au ajuns celebră pe tot Internetul, mai întâi după ce a schimbat băncile dintr-un parc şi le-a pus în faţă un gard de lemn. Lucrările pentru reamenajarea spaţiului verde au fost făcute conform unui plan pe care constructorii l-au urmat cu sfinţenie, de teamă că altfel nu-şi vor primi banii.
Astfel, gardul a fost montat chiar în faţa băncilor, pe care nu se mai putea aşeza nimeni. După ce fotografiile ridicole au ajuns pe reţelele de socializare, primăria a dat ordin şi, chiar dacă era sfârşit de săptămână, muncitorii puteau fi zăriţi lucrând de zor pe şantier ca să remedieze problema.
6. Premiul „crizantema de aur” merge la Bucureşti
Ani de zile primăriile au tocat milioane pe amenajările spaţiilor verzi, fiind plantaţi sute de mii de arbori şi arbuşti care s-au uscat în nici trei luni sau care au fost achiziţionaţi la preţuri de 100 de ori mai mari de la un an la altul sau de la un parc la altul, arată rapoartele Curţii de Conturi. Preţuri aberante au fost şi în cazul florilor unde din cauza faptului că societăţile care derulează contracte de amenajare spaţii verzi nu sunt şi producătoare s-a ajuns ca adaosurile practicate să fie de până la 2000%.
Pe scurt, trandafiri achiziţionaţi cu 5,5 lei bucata au fost revânduţi cu 28,5 lei, iar crizantemele de la 12 lei au ajuns la 310 lei bucata. Plăţi uriaşe au fost constatate şi în cazul achiziţiilor de bănci, coşuri de gunoi, amenajarea locurilor de joacă, salubrizare sau paza parcurilor.
7. Timişoara, oraşul minunilor de la primărie: zebra „hăbăucă” şi protestul în costum de baie
O altă întâmplare care a fost atât de ciudată încât va rămâne în istoria Timişoarei este cea care a avut drept protagonistă o…zebră. În toamna anului 2013, Primăria Timişoara a reuşit să aducă la Grădina Zoologică o zebră care fusese donată de un alt Zoo din Cehia. Prima şi ultima.
Pe 11 octombrie 2013 primarul a vrut să prezinte presei noua achiziţie a Grădinii Zoologice. La vederea numeroşilor jurnalişti, însă, zebra a devenit agitată, l-a trântit la pământ pe directorul Direcţiei de Mediu din cadrul Primăriei Timişoara, Adrian Bere, şi a reuşit să evadeze din ţarc. După doar câteva ore, zebra murea înecată. Ce s-a întâmplat? Angajaţii au lăsat animalul într-un ţarc aflat chiar lângă o baltă, iar zebra a evadat şi a sărit în apă.
Tot în primul mandat al lui Nicolae Robu, care acum e aproape de final, au apărut pe bulevardele din Timişoara, după modelul Mamaia lui Radu Mazăre, 40 de palmieri, achiziţionaţi din Olanda cu 140 de euro bucata. Acesta a dispus ca palmierii să fie păziţi non-stop de 20 de poliţişti locali. Ceea ce a dus la cel mai haios protest organizat în ultimii ani în municipiul de pe Bega. Se întâmpla pe 9 iunie 2013, când peste 100 de tineri au ieşit la plajă, sub palmierii plantaţi între benzile de circulaţie. Îmbrăcaţi de plajă, cu colace şi ochelari de înot, tinerii şi-au aşezat şezlongurile printre palmieri şi au făcut mişto de decizia lui Robu.