Uniunea Europeană este pregătită să adopte noi sancţiuni împotriva Rusiei, care ar putea viza în special tehnologiile ce pot fi folosite în scopuri militare, a declarat luni premierul britanic, David Cameron, citat de AFP.
La rândul său, Stephen Harper, prim-ministrul Canadei, a anunţat că ţara sa, în coordonare cu SUA şi UE, va adopta noi măsuri contra Moscovei, ca urmare a doborârii avionului malaysian în estul Ucrainei. Şi totuşi europenii sunt încă divizaţi privind amploarea şi severitatea sancţiunilor, în măsura în care anumite state membre, precum Italia şi Germania, au relaţii economice foarte strânse cu Moscova.
Marea Britanie l-a avertizat luni pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, că economia rusească se va confrunta cu sancțiuni sectoriale în cazul în care Moscova nu acordă acces deplin la locul prăbușirii avionului Malaysia Airlines și nu încetează să alimenteze instabilitatea în Ucraina.
Citeşze şi: Cameron: Rusia trebuie să se aștepte la noi sancțiuni
„Ar trebui să discutăm despre a merge mai departe, măsuri sectoriale, faza a treia”, a declarat un purtător de cuvânt al premierului britanic.
„Dacă Rusia nu adoptă măsuri în perioada următoare în ceea ce privește răspunsul imediat la prăbușirea avionului, dar și la probleme care au legătură directă cu instabilitatea în estul Ucrainei, atunci vom susține că trebuie să mergem mai departe”, a adăugat el.
„Rusia trebuie să știe că vor urma acțiuni dacă nu va exista o schimbare radicală în modul în care se comportă”, a întărit șeful guvernului britanic, David Cameron, precizând că UE va fi gata să facă pașii necesari.
Cameron, care a discutat duminică la telefon cu președintele francez Francois Hollande și cu cancelarul german Angela Merkel, a declarat că sancțiunile ar putea lovi bunuri industriale avansate care ar putea fi folosite și în industria de apărare.
El a subliniat că Putin trebuie să se asigure că separatiștii ucraineni sprijiniți de ruși acordă acces deplin la locul prăbușirii și a cerut deschis Kremlinului să înceteze să-i aprovizioneze pe rebeli cu arme.
Citeşte şi: Băsescu: Consiliul European va discuta trecerea la stadiul III de sancţiuni împotriva Rusiei
„Nu trebuie să mai existe arme care trec frontiera, să mai existe trupe care trec frontiera, să mai existe sprijin pentru separatiști. Respectarea integrității teritoriale a Ucrainei, asta se cere și pentru asta trebuie să facem presiuni”, a mai spus Cameron.
Vicepremierul britanic Nick Clegg a apreciat la rândul său că este vremea să se treacă la sancţiuni economice de anvergură în anumite sectoare, o etapă cunoscută la Bruxelles drept „faza trei”.
„Credem că a venit momentul să înăsprim sancţiunile şi exact asta vom încerca să obţinem la reuniunile UE de săptămâna aceasta”, a precizat el.
„Guvernul Canadei va impune noi sancţiuni împotriva unei game largi de entităţi din toate sectoarele industriale ruse”, a declarat Stephen Harper. „Sancţiunile vor fi implementate în coordonare cu partenerii şi aliaţii noştri”, a adăugat premierul Canadei.
Preşedintele american Barack Obama a discutat la telefon, vineri seară, cu premierul britanic şi cancelarul german Angela Merkel despre posibilitatea de a impune noi sancţiuni contra Rusiei, după doborârea zborului MH17 în estul Ucrainei, a anunţat Casa Albă, citată de postul NBC News.
Citeşte şi: UE va anunța, joi, noi sancțiuni împotriva Rusiei
Obama şi Cameron au vorbit, în special, despre impunerea unor noi măsuri contra Moscovei, dacă aceasta „nu va lua atitudine pentru detensionarea situaţiei în estul Ucrainei”. În cursul unei alte discuţii, Merkel şi Obama au „subliniat că Moscova, fără îndoială, poartă întreaga răspundere pentru negarea faptului că separatiştii din estul Ucrainei continuă să primească arme grele din partea Rusiei”, informează comunicatul.
„Preşedintele şi cancelarul german au analizat acţiunile întreprinse de Statele Unite şi Germania la data de 16 iulie împotriva unor indivizi şi entităţi din Rusia, care continuă să joace un rol activ în destabilizarea Ucrainei”, potrivit Casei Albe.
Reuniţi miercuri la Bruxelles, liderii europeni au decis îngheţarea programelor desfăşurate în Rusia de Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), potrivit unor surse diplomatice. În acelaşi timp, SUA au extins sancţiunile împotriva Rusiei, adăugând pe „lista neagră” mai multe bănci şi companii ruse, între care gigantul petrolier rus Rosneft, banca Gazprom – Gazprombank, banca publică rusă VEB, din conducerea căreia face parte şi premierul rus Dmitri Medvedev.
Sancţiunile UE vizează, de asemenea, „entităţi”, inclusiv ruse, acuzate că susţin „material sau financiar” acţiuni care ameninţă sau subminează suveranitatea Ucrainei, însă lista finală urmează să fie stabilită până la sfârşitul lunii iulie.
Criza din Ucraina ar fi putut fi evitată dacă Europa ar fi adoptat o poziţie unită împotriva Rusiei, a declarat la rândul său ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, într-un interviu pentru cotidianul german Welt am Sonntag, potrivit Radio Polonia.
Referitor la doborârea avionului Malaysia Airlines în estul Ucrainei, ministrul Sikorski a afirmat că a atras atenţia în legătură cu creşterea capacităţilor militare ale separatiştilor proruşi la finalul vizitei de săptămâna trecută de la Kiev.
„Criza din Ucraina ar fi putut fi evitată. Europa a făcut prea puţin pentru a influenţa comportamentul Rusiei în diferite momente ale conflictului”, a afirmat şeful diplomaţiei de la Varşovia.
„Când Rusia a impus un embargou Ucrainei, anul trecut, pentru a pedepsi decizia Kievului de a continua procesul de apropiere de UE, am pledat pe lângă colegii mei pentru adoptarea unor măsuri”, a mai spus ministrul Radoslaw Sikorski. „Dacă am fi impus atunci anumite limite Moscovei şi ne-am fi demonstrat solidaritatea cu Ucraina, situaţia nu ar fi escaladat”, a încheiat el.
Europenii sunt însă divizaţi privind amploarea şi severitatea sancţiunilor, în măsura în care anumite state membre, precum Italia şi Germania, au relaţii economice foarte strânse cu Moscova.
Citeşte şi: (VIDEO) Obama amenință Rusia cu noi sancțiuni: Putin continuă să susțină separatiștii
Legăturile economice de miliarde de dolari dintre UE şi Rusia
Cu o zonă euro care încă îşi revine după criza datoriilor, liderii europeni se gândesc de două ori înainte să pună din nou în pericol economia continentului prin măsuri drastice impuse Rusiei. Şi este incredibil câte conexiuni există între economiile celor două blocuri.
Rusia este al treilea mare partener comercial al Uniunii Europene, după SUA şi China. Totalul tranzacţiilor comerciale au atins recordul de 336 miliarde de euro în 2012, volum de zece ori mai mare faţă de tranzacţiile dintre Rusia şi SUA. Dacă la această cifră mai adăugăm şi exporturile de servicii, valoarea comerciala a relaţiei Rusia-UE se ridică undeva la 520 de miliarde de dolari.
Să nu uităm, pe de altă parte, că Rusia este cel mai mare furnizor de energie pentru ţările din UE.
La rândul său, Uniunea Europeană exportă către Rusia maşini, produse chimice, medicamente şi produse agricole.
În nicio ţară din Europa, dependenţa de energia rusească nu este mai mare ca în Germania, cea mai mare putere economică a continentului. Fostul cancelar Gerhard Schroeder este şeful comitetului de acţionari la Nord Stream, un joint-venture între gigantul rusesc Gazprom şi patru mari companii energetice – două din Germania, celelalte două din Olanda şi Franţa. Nord Stream a investit 7,5 miliarde de euro în construirea conductelor de gaze prin Marea Baltică, ce permit ocolirea Ucrainei în exporturile ruseşti către Europa.
Iar gigantul britanic British Petroleum (BP) este al doilea cel mai mare acţionar al producătorului rusesc de petrol Rosneft.
„Dacă şi când vor fi aplicate sancţiuni Rusiei, acestea vor viza mai degrabă oficiali cheie decât economia, la nivel general. Europa este prea dependentă de energia rusească pentru a impune restricţii comerciale”, a declarat Neil Shearing, economist şef pe pieţe emergente în cadrul Capital Economics, la începutul izbucnirii crizei din Ucraina.
UE este, totodată, şi cel mai mare investitor din Rusia, potrivit Comisiei Europene, care estimează că trei sferturi din investiţiile străine directe din fosta ţară comunistă vin din state membre UE.
Iar ruşii bogaţi, care nu sunt deloc puţini şi de neglijat, au investit masiv în ţări din vestul Europei, unde au beneficiat de taxe reduse. De exemplu în Londra, cel mai mare centru financiar al Europei, 9% din totalul vânzărilor de proprietăţi cu preţuri peste un milion de lire sterline s-a făcut, în 2013, către investitori ruşi, potrivit agentului imobiliar Knight Frank. Ruşii au devenit astfel al doilea cel mai mare grup de investitori străini în imobiliare în Marea Britanie.
Citeşte şi: Oligarhii ruşi se tem de sancţiunile Vestului, dar frica de Putin îi face să tacă
Şi şcolile privare britanice au de câştigat de pe urma banilor ruseşti. Datele Independent Schools Council arată că, în ianuarie 2013, numărul copiilor ruşi înscrişi la şcoli cu taxă era cu 27% mai mare faţă de anul precedent, aceştia devenind al treilea mare grup de copii străini care învaţă în şcolile britanice, după chinezi şi germani.