Comentând pe marginea recentului asasinat politic de la Moscova, Nina Hrusciova, strănepoata fostului lider sovietic Nikita Hrușciov, reiterează din trecutul Europei modul cum dictatorii își asigurau ascensiunea prin îndepărtarea necruțătoare a adversarilor politici.
Articolul, publicat de Project Syndicate, amintește că asasinatul politic era la fel de practicat în Evul Mediu, ca și în vremuri mai noi, când Hitler înhăţa puterea ucigându-și adversarii sau când Stalin și-o consolida, anihilându-și cel mai incomod rival, pe Kirov.
Citeşte şi: Au fost reținuți doi suspecți în cazul asasinării lui Boris Nemțov; Sunt caucazieni
Departe de a-și recunoaște crima, Stalin inaugura în 1934 „Marea Teroare”, respectiv epurarea în masă, cu sacrificarea unor lideri indezirabili din partid, din armată și mai ales din rândul intelectualităţii.
Bizarele victime ale vremurilor
Asistăm la ceva care nu este identic, dar seamănă sau cel puțin dă de gândit, iar autoarea punctează evenimente ciudate din noua Rusie, aflată sub steagul lui Putin.
În 2006, jurnalista Anna Politovskaia, cunoscută prin poziția ei critică față de politica lui Vladimir Putin, a fost găsită într-un lift, ciuruită de gloanțe.
Peste doar câteva săptămâni, un alt detractor al liderului rus, Alexandr Litvinenko, exilat la Londra, murea otrăvit cu poloniu. Este interesant să băgăm de seamă că acest Litvinenko fusese agent KGB, unde Putin era unul dintre lideri.
În 2009, avocatul Serghei Magniţki, activ în lupta contra corupției în Rusia și ajuns în închisoare, s-a îmbolnăvit brusc în timpul detenției, unde a fost tratat greșit de către medici și a decedat ca urmare a tratamentelor.
Citeşte şi: Asasinarea lui Nemțov continuă seria de crime care vizează oponenții lui Putin
În același an, un alt avocat, Stanislav Markelov, activist pentru drepturile omului, a fost străpuns de gloanțe, la ieșirea de la o conferință de presă pe tema acestor drepturi.
Și iată că acum, în 2015, moare împușcat în centrul Moscovei însuși liderul Opoziției, Nemţov, cu numai două zile înaintea unui mare miting, unde urma să participe, pentru a-și exprima protestul față de războiul din estul Ucrainei.
Ancheta o monitorizează însuși Putin
Sunt informații că, numai cu puține zile înainte de a muri, Nemţov lucrase la un reportaj intitulat „Putin și războiul”, prin care aducea probe cu privire la implicarea Rusiei în conflictul ucrainean.
Citeşte şi: Boris Nemţov investiga moartea unor militari ruşi în Ucraina, arată o notă scrisă
În mod ciudat, chiar dacă s-ar dovedi implicația Kremlinului în moartea lui Nemţov, este puțin probabil că acest lucru l-ar afecta pe președinte: cota de popularitate a lui Putin, un adevărat record, se apropie de 86%.
Pentru mulți ruși, prin reproșurile sale cu privire la participarea Rusiei în conflictul ucrainean, Nemţov își făcea singur o imagine de trădător.
În consecință, ei privesc uciderea lui mai curând ca pe o necesitate justificată, decât ca pe o crimă. Și, atunci, nu-i meritoriu pentru președinte, dacă-i bănuit cumva de implicare?
Dar cine să-l bănuiască? Domnul Putin a și pus răul înainte și a anunțat o anchetă de amploare destinată descoperirii asasinilor, anunțând că va monitoriza personal mersul anchetei.
Nu că s-ar fi antepronunţat, dar lasă de înțeles că uciderea lui Nemţov este o încercare de a destabiliza Rusia. Unii comentatori aserviți sugerează chiar că asasinatul ar putea face parte dintr-o conspirație a CIA sau a autorităților ucrainene.
Citeşte şi: Cine l-a ucis pe Boris Nemțov: Teorii și scenarii
Glonțul și impunitatea
N-ar fi pentru prima dată când Kremlinul răstălmăcește realitatea pledând pro domo. În ajunul anexării Crimeii, autoritățile din Moscova avertizau că Occidentul ar fi angajat lunetiști, care să tragă în mulțimea de la Kiev și să dea vina pe o acțiune secretă rusească.
Când a fost doborât avionul Malaysia Airlines, Kremlinul lansa versiunea conform căreia racheta pare a fi de proveniență occidentală, iar scopul ei era să murdărească buna reputație a lui Putin în față lumii.
Această atmosferă artificială, unde ilegalitățile sunt luate drept acte de eroism, nu este ceva nou. Ea era caracteristică regimului stalinist, care practica impunitatea pentru unii și glonțul pentru alții, după cum o cereau interesele partidului.
Impunitatea lângă glonț ar putea interesa și regimul Putin, care promitea cândva prosperitatea economică, iar acum nu poate oferi mai mult decât praful de pe tobă. Nici vorbă de belșug.
Ba, dimpotrivă, sub efectul sancțiunilor occidentale și impotenței propriului manageriat economic, rușii devin tot mai săraci și mai neajutorați, după ce la începutul secolului se simțiseră pentru scurt timp și bogați, și cosmopoliți, și respectați.
Citeşte şi: FT: Ce câștigă Putin din asasinarea lui Nemțov
Vechile promisiuni s-au erodat și au rămas doar succesele patriotarde, pe care se menține cota de popularitate a liderului suprem, de 86%. Frumoasă cotă, dar tot nu strică să găsească vreun țap ispășitor a propos de Nemtov: poate mai crește.