Ne-au prostit din nou și ne-au luat banii puși de-o parte, pentru zile negre! După ce ne-au păcălit părinții prin anii ’90, lăsându-i fără banii depozitați în Banca de Economii și după marea jecmăneală contra bonuri patrimoniale, au hotărât să ne mai fure odată și actualii guvernanți (tot ei și foștii). Bineînțeles că au făcut totul ca să amâne efectul hoției până după alegeri ca să nu fie sancționați de electorat. Și chiar dacă marele jaf, cel de 1 miliard USD, s-a produs în luna noiembrie 2014, indivizii i-au amortizat temporar efectul prin câteva decizii secrete ale Băncii Naționale care au ținut pe linia de plutire cele trei bănci aflate sub administrare specială încă aproape o lună.
Dar orice furt, oricât de mic ar fi, vrei nu vrei, lasă o gaură și cauzează prejudicii, dară-mi-te un ditamai crater de 1 miliard USD și mai ales în condițiile unei țări atât de mici. S-au gândit băieții cum de astupat acest crater și, când au văzut că au venit detectivii americani de la „Kroll” să facă lumină în acest jaf de proporții, au intrat în panică. Au dat la căutare pe Google și au văzut că cei de la „Kroll” nu doar desenează schema scurgerii banilor din țară, dar se ocupă și de recuperarea lor. Și chiar le reușește. Panica în tabăra băieților s-a accentuat,așa că au urcat în buldozere și au început să astupe craterul prin jonglerii pe piața valutară, ca nu cumva să-i spaleaskă americanii. În paralel, au scos PL-ul lui Ghimpu din schema guvernamentală ca să nu admită venirea unui procuror european care să-i bage la pușcărie și l-au dat jos pe Leancă de la Guvern, pentru că îndrăznise să cheme americanii să ne arate cine și cum a furat miliardul și, în faza a doua, să-i recupereze în favoarea statului.
Aparent, planul le reușise, dar rămâneau nerezolvate două probleme mari: craterul încă neastupat și detectivii de la „Kroll” care deja aterizase la Chișinău. Așa că păpușarul a mișcat mezinul de la mâna dreaptă și guvernatorul BNM a prins viață. A început să deprecieze relativ lent Leul în raport cu euro și USD în speranța că moldovenii vor intra în panică. Dar moldovenii și-au păstrat cumpătul. Atunci păpușarul a mișcat degetul mijlociu de la mâna dreaptă și guvernatorul a luat decizii antipopulare: a mărit brusc cotația monedei euro. Și moldovenii au intrat în panică. Ca să-și salveze economiile, au început să cumpere masiv Euro. Dădeau chiar și cu 29.70 lei pentru 1 Euro. Unii au schimbat în euro chiar și banii strânși o viață pentru înmormântare. Mergeau duminica la piață, vindeau 10 ouă de la Porumbaca și băgau leuții la ciorap. Când casele de schimb valutar au încetat să mai vândă Euro, moldovenii s-au năpustit asupra super-marketurilor ca să scape de leii care se devalorizau. Unii s-au speriat că poate să înceapă foametea și și-au făcut provizii pentru 2 ani înainte.
Astfel, băieții au împins populația să scoată leii de la saltea și să meargă cu ei la bancă sau la magazin (de la magazin,însă, tot la bancă se duc). Astfel, au reușit, timp de 3 zile, să astupe o parte din craterul pe care l-au creat furând miliardul. „Puțin!”, și-au zis. „Mai trebuie un șoc!”. Și atunci au mai creat un șoc. L-au chemat din nou pe guvernator și i-au spus să facă în așa fel încât oamenii să vrea deja să schimbe Euro în Lei. Zis și făcut! A doua zi, casele de schimb valutar au rămas fără lichidități în Lei. Leul a început a se întări, iar cei care cu o zi înainte cumpărase Euro s-au speriat că acesta se va devaloriza și vor pierde bani. Așa că au intrat din nou în panică. Au început să vândă Euro și să cumpere lei, postând disperați anunțuri inclusiv pe Facebook.
Iată așa au frecat băieții poporul, timp de o săptămână, de două ori. În cele câteva zile, profitul sectorului bancar a depășit 646 milioane de lei. Numai „Banca de Economii”, cea prin care s-a scurs miliardul spre Rusia, a adunat 450,9 milioane de lei din diferențele de curs de schimb. Banca Socială și ea rămasă cu gaură ca urmare a marelui furt, a raportat venituri de 87 de milioane de lei. Aceasta este urmată de cea de-a treia bancă la care Banca Națională a Moldovei a instituit administrare specială, „Unibank”. Aceasta a înregistrat profit din diferența de curs de 17 milioane de lei. Așadar, craterul nu a fost astupat integral, ceea ce înseamnă că ar trebui să ne așteptăm la noi unde de șoc. Buldozerele lucrează.
Acum băieții se ocupă de soluționarea celeilalte probleme – detectivii de la Kroll. Și pentru că sferele de influență au fost împărțite fără ca vreo unul din cei trei băieți să rămână supărat, s-a decis să fie testată trăinicia noii coaliții la nivel parlamentar. Așa a fost constituită comisia de anchetă a Parlamentului „pentru elucidarea situației de pe piața valutară, dar și a situației de la BEM, Unibanc și Banca Socială”. Această comisie urmează să stabilească, în 15 zile, cine a furat miliardul de dolari și unde sunt acum banii. Ne au de proști! Mai întâi, înainte să ajungă detectivii de la Kroll în Moldova, au trimis CNA-ul să facă curățenie generală, ca să stea băieții liniștiți că americanii nu vor mai găsi nici urmă de bani. Apoi au creat comisia de anchetă din care fac parte tot deputații lor chipurile ca să caute hoțul. Totul în 15 zile.
De ce a fost nevoie de asta? Explic. Misiunea detectivilor de la Kroll, care deja nu mai poate fi oprită, se împarte în 2 etape. La prima etapă detectivii fac ceea ce în jurnalismul de investigație numim noi „Predocumentare”. Aceasta va dura cam 4 săptămâni. Apoi va urma „Documentarea”, adică investigația propriu-zisă. Aceasta poate dura chiar și un an. Atunci vom avea, probabil, schema cum ne-a fost furat miliardul. Numai că aici totul se va încheia. De ce? Pentru că în faza a doua ar urma ca Banca Națională a Moldovei să organizeze o nouă licitație pentru desemnarea companiei străine care ar urma să ajute Moldova să recupereze banii furați. Iar comisia de anchetă a Parlamentului a fost necesară pentru a putea spune atunci că investigația nu mai are rost, deoarece recuperarea banilor nu mai este posibilă. Argumentul lor va fi: La ce bun să mai plătim o companie străină (cum ar fi „Kroll”) dacă oricum nu vom mai putea recupera banii? Unul din efectele colaterale ale spectacolului regizat (cu comisia de anchetă) va fi, cel mai probabil, „sacrificarea” guvernatorului Drăguțanu – măsură menită să facă „prostimea” să se simtă răzbunată și să atenueze valul de nemulțumire populară. S-ar putea chiar să-l bage un pic și la pușcărie. Deși i-a servit, n-o să le fie tare milă de el, mai ales că vine de la Ghimpu. Pe de altă parte, s-ar putea ca tunurile să fie îndreptate spre ex-premierul Iurie Leancă dacă acesta va insista să-și facă partid și să-și construiască strategia electorală pe dezvăluirea cazurilor de corupție.
Iar pentru a mima transparența acestei comisii de anchetă, s-ar putea să ne pomenim și cu un reprezentant al așa-zisei societăți civile în componența ei. Acest reprezentant al societății civile este văzut, în ultima vreme, foarte des la televizor, în special seara târziu la „Realitatea TV”. Tot acest reprezentant al societății civile a făcut parte și din comisia de anchetă pentru investigarea evenimentelor din aprilie 2009. Vă mai amintiți? E vorba de așa-numita „comisie Nagacevschi”.
Iată așa cei care ne-au furat miliardul vor huzuri de bine pe banii noștri. Iar noi, cetățenii ne vom obloji fundurile în apă cu marganțovkă după frecușul secolului încă mulți ani înainte.