Guvernul și-a asumat marți răspunderea în fața Parlamentului asupra mai multor proiecte de lege, care nu au reușit să fie adoptate de către legislatori în această sesiune.
Situația este una fără precedent și este cauzată de faptul că mai multe proiecte de lege importante, privind reforma justiției, transparența în sectorul financiar-bancar și rectificarea bugetului de stat, nu au primit aprobarea Comisiei Buget și Finanțe.
Premierul Iurie Leancă a apărut în fața deputaților, motivând pentru fiecare proiect de lege în parte decizia de asumare a responsabilității.
Primul – ridicarea imunităţii judecătorilor şi lichidarea Curții de Apel Bender
Ne-am angajat răspunderea politică pe o lege care vizează ridicarea imunității judecătorilor pentru infracțiunile de spălare de bani și de îmbogățire ilicită. Este o continuare a politicilor noastre de reducere a imunității judecătorilor, după ce în 2012 am făcut același lucru în privința infracțiunilor de corupere pasivă și trafic de influență și care în scurt timp a adus și rezultate: avem pentru prima data trei judecători prinși în flagrant, luând mită, dintre care, doi deja au fost condamnați la şapte și opt ani de privațiune de libertate.
Lichidarea Curții de Apel Bender derivă din necesitatea optimizării hărții judecătorești a Curților de Apel. Și faptul că această instanță a devenit o oaza pentru hotărâri în favoarea firmelor off-shore din Belize sau Insulele Virgine, nu este argumentul de bază. Un Guvern responsabil va cheltui rațional resursele pentru a asigura accesul cetățenilor la justiție, iar toate datele indică că menținerea acestei Curți de Apel nu se justifică.
A doua lege ţine de răspunderea disciplinară a judecătorilor.
O lege foarte importantă, gândită să fie aprobată concomitent cu amplul pachet anticorupție, care includea introducerea confiscării extinse a averilor pentru infracțiuni de corupție, răspunderea penală a judecătorilor, introducerea testelor de integritate, dar și majorarea salariilor judecătorilor. Scopul primordial a fost ridicarea responsabilizării judecătorilor, prin garantarea unui sistem care să asigure că nici un judecător care admite abateri disciplinare nu va scăpa nepedepsit. Din păcate, a trecut mai mult de jumătate de an și am fost nevoiţi să adoptăm această importantă reglementare, prin angajarea răspunderii politice a Guvernului.
Al treilea subiect ţine de proiectul referitor la spălarea banilor. Prin această lege oferim instrumente eficiente structurilor care luptă cu spălarea banilor, prin reglementarea detaliată a cazurilor cînd deciziile Serviciului de Prevenire și Combaterea Spălării Banilor pot fi suspendate de judecător.
Necesitatea modificărilor propuse este justificată de practica defectuoasă care a rezultat în urma implementării normelor în vigoare care reglementează efectul suspensiv al deciziilor Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi încheierilor judecătorului de instrucţie. Aplicarea prevederilor în vigoare diminuează din eficienţa măsurilor asiguratorii dispuse de autorităţile responsabile în privinţa tranzacţiilor şi activităţilor suspecte de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, precum şi, implicit, din eficienţa activităţii de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, în ansamblu.
Al patrulea subiect – proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
În primul rând se referă la Banca Naţională – prevede modificarea cotei de participare în capitalul social al băncilor care cere permisiunea BNM, impune anumite limitări la schimbarea dreptului de proprietate asupra acțiunilor băncilor comerciale și introduce sancțiuni pentru gestionarea frauduloasă a băncilor.
La fel, din acest proiect de lege, face parte ajustarea legislației privind asigurările obligatorii de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule şi, la fel, ţine de legea cu privire la piața de capital ce prevede stabilirea exhaustivă a criteriilor de determinare a entităților de interes public în contextul Directivei UE și consolidarea funcției de ținere a registrului deținătorilor de valori mobiliare corporative.
La fel, prevede concretizarea contravențiilor și infracțiunilor de pe piață financiar nebancară cât și a măsurilor de sancționare a acestora. Proiectul menționat substituie proiectul nr.157 din 09.04.2013 care a fost retras prin Hotărâre de Guvern nr.337 din 12.06.2013
Al cincilea proiect de lege ţine de proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte legislative ce ține de – garanțiile reale mobiliare – gajul bunurilor mobiliare.
Prezentul proiect de lege presupune modificarea unor legi, care țin de gajul bunurilor mobile și alte garanții reale mobiliare.
La ora actuală, deși există o legislație, sunt unele probleme de natură economică și juridică, la aplicarea acesteia.
Astfel, obiectivul major al prezentului proiect de lege este creşterea accesului la credit prin extinderea cercului de bunuri care pot constitui obiect al garanțiilor mobiliare, prin extinderea regimului de publicitate și stabilire a priorității între creditori; îmbunătățirea protecției intereselor comerciale ale creditorilor; fluidizarea procesului de recuperare a creditelor garantate, în scopul prevenirii blocajelor la faza de executare silită.
Pe lângă legea gajului, prezentul proiect de lege vine cu îmbunătățiri la următoarele acte legislative: Legea cu privire la leasing, Codul de Executare, Legea cu privire la registre, Codul Fiscal, și altele.
Subiectul şase – proiectul de lege privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor. Proiectul de lege prezentat are ca scop: implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi a Zonei de Liber Schimb și preluarea experienței țărilor care adoptă Nomenclatura și politica tarifară printr-un singur document; prevede la fel sincronizarea aplicării aceluiași nomenclator de mărfuri cu Uniunea Europeană şi aranjamentul de liber schimb din Europa Centrală; prevede revizuirea politicii tarifare la import prin majorarea taxelor vamale la importul de produse similare și reducerea taxelor pentru materiile prime și mărfuri auxiliare; prevede implementarea versiunii noi a nomenclaturii bazată pe recomandările Consiliului de cooperare vamală a OMC și modificările operate în sistemul armonizat de codificare și descriere a mărfurilor, actualmente cunoscut sub versiunea HS2012.
Subiectul şapte – proiectul legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale. De fapt, vreau să menţionez şi să apreciez faptul că Parlamentul şi-a dat deja votul pentru majorările la salarii, majorările la pensii şi vreau să vă mulţumesc. Nevoia de a interveni cu acest proiect de lege ţine de faptul că trebuie să mai ajustăm anumiţi indicatori bugetari la prognozele indicatorilor macroeconomici actualizați, ținând cont de evoluțiile economice.
Aici, stimaţi colegi, trebuie să ne felicităm împreună pentru faptul că prin aceste majorări de salarii, vorbim despre o majorare substanţială, între 20 și 40 la suta pentru angajații din diverse domenii (educației, culturii, științei, medicinii etc, este vorba despre îmbunătăţirea condiţiilor de salarizare pentru peste 170 mii oameni. La fel, prin această lege, e vorba de o majorare a pensiei medii pe ţară cu 24 la sută, începând cu 1 iulie curent. Cred că este o realizare frumoasă a noastră, împreună.
Subiectul opt – Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23 decembrie 2013
Proiectul urmează să substituie actuala Lege nr. 847 din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar în scopul consolidării şi eficientizării utilizării resurselor financiare publice precum şi reglementarea cuprinzătoare a sistemului bugetar şi perfecţionarea procedurilor de elaborare, aprobare şi administrare a bugetelor de toate nivelurile, conţine dispoziţii referitoare la investiţiile publice şi împuterniceşte Guvernul cu elaborarea unui regulament privind investiţiile publice.
Subiectul nouă – Modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr.329 din 23 decembrie 2013
Este elaborat cu scopul precizării veniturilor și cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat, în rezultatul examinării executării bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2013 și în trimestrul I al anului curent, în legătură cu revizuirea prognozei indicatorilor macroeconomici pentru anii 2014-2017 de către Ministerul economiei la situația din 19.05.2014 și ținând cont de modificările operate în legislația din domeniu pe parcursul anului curent.
Subiectul zece, ce ţine de proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2014 nr. 330 din 23 decembrie 2013
Proiectul este elaborat în scopul asigurării prestării serviciilor medicale acordate în cadrul asigurării obligatorii de asistență medicală.
Şi ultimul subiect, privind Proiectul de lege cu privire la organizarea şi funcţionarea Serviciului naţional unic pentru apelurile de urgenţă 112
Această inițiativă se conține în Planul naţional de acţiuni în domeniul dreptului omului pentru 2011-2014, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.90 din 12.05.2011 şi în Planul de activitate al Guvernului. Ea va transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei Comisiei Europene privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, ce se conține în Acordul de Asociere cu UE.
Proiectul dat de lege a fost elaborat în scopul sporirii nivelului de siguranţă şi protecţie a populației și a bunurilor pe întreg teritoriul Republicii Moldova prin utilizarea pe deplin a capacităţilor şi caracteristicilor tehnice ale reţelelor de comunicaţii electronice moderne.