Alegerea lui Donald Trump poate reprezenta un adevărat pericol pentru Alianţa Nord-Atlantică, noul preşedinte american putând merge chiar până la retragerea Statelor Unite din NATO, în cazul în care şi-ar pune în aplicare promisiunile din campania electorală.
În timpul cursei sale pentru Casa Albă, Donald Trump nu s-a sfiit să declare că NATO este învechită, irelevantă şi costisitoare, aminteşte publicaţia IB Times. Mai mult, preşedintele ales al SUA a declarat în campanie că nu orice stat membru ar trebui să beneficieze de prevederile Articolului 5, deci să fie apărat în cazul unei agresiuni militare, dacă nu are cotizaţia plătită la zi.
Pentru Trump, participarea armatei americane la operaţiuni de menţinere a gradului sporit de securitate din ţări precum Germania a început să pară prea costisitoare, în contextul în care nici măcar cea mai performantă economie a Europei nu îndeplineşte criteriul alocării unui procent fix din PIB pentru modernizarea forţelor militare proprii.
Alianţa a fost creată în 1949, la iniţiativa SUA, ca o structură militară defensivă cu scopul de a proteja ţările membre împotriva unui atac al Rusiei.
NATO a decis în toamna anului 2014 să crească contribuţia ţărilor membre la 2%, în urma ameninţării reprezentate de Rusia. Din 28 de membri, doar cinci au ajuns să respecte angajamentul asumat în urmă cu 2 ani.
Lista corijenţilor include state precum: Franţa (1,78%), Norvegia (1,54%), Germania (1,19%) – la acest capitol nemţii fiind depăşiţi până şi de Albania, care a alocat 1,21% pentru bugetul forţelor sale militare – sau Olanda, Danemarca şi Italia.
Există şi state care menţin un nivel de bugetare al armatei de sub 1% din PIB, aşa cum sunt: Canada, Slovenia, Spania, Belgia şi Luxemburg.
Romania a alocat anul acesta 1,48% din PIB (277 de milioane de dolari) pentru forţele militare proprii şi va beneficia de anul viitor de sprijinul unei forţe multinaţionale cantonate la Craiova, în apropierea scutului antirachetă de la Deveselu.
În acelaşi timp, suma totală alocată în cursul acestui an de americani pentru operaţiunile NATO se ridică la 66,4 miliarde de dolari, de aproape două ori mai mult decât alocă celelalte 27 de ţări aliate la un loc.
Următoarea contribuţie importantă este asigurată de Marea Britanie, cu 6,03 miliarde de dolari, o sumă de 11 ori mai mică decât cea alocată de SUA.
Senatorul texan Ted Cruz, contracandidat al lui Donald Trump în campania electorală internă a Partidului Republican, crede că o retragere a Statelor Unite din alianţa fondată chiar la solicitarea Washingtonului ar fi „o victorie imensă oferită lui Putin”.
Chiar dacă un asemenea scenariu pare greu de pus în practică, faptul că diplomaţi de la Moscova au recunoscut recent că au întreţinut legături cu echipa lui Donald Trump pe parcursul campaniei prezidenţiale din SUA pune totul într-o nouă lumină.
Noul preşedinte american a repetat în mai multe rânduri că îşi doreşte o normalizare a relaţiilor cu Moscova, iar Vladimir Putin nu a ascuns nici el aceeaşi speranţă în scrisoarea de felicitare trimisă câştigătorului alegerilor prezidenţiale.
În interiorul Alianţei însă, o retragerea a fondatorului acesteia pare de neconceput.
„Angajamentul Statelor Unite faţă de NATO şi de securitatea din Europa a fost un fundament solid vreme de 70 de ani şi sunt convins că aşa vor sta lucrurile şi în continuare”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg.