După întâlnirea cu preşedintele francez Francois Hollande, liderul de la Kremlin a acceptat să strângă legăturile cu ţările occidentale în vederea constituirii unei alianţe împotriva teroriştilor ISIS, dar a transmis şi o avertizare către statele NATO.
„Suntem gata să cooperăm cu coaliţia condusă de Statele Unite. Pornim de pe poziţia în care incidente precum doborârea avioanelor noastre militare nu se vor repeta, altfel nu avem nevoie de nicio cooperare cu nimeni, cu nicio coaliţie, cu niciun stat”, a declarat Vladimir Putin, citat de ziarul The Guardian.
Uniţi de atentate
Rusia a acceptat să se alăture coaliţiei internaţionale împotriva Statului Islamic după ce preşedintele Franţei, Francois Hollande, a făcut naveta între Washington şi Moscova pentru a clădi o punte de comunicare între Barrack Obama şi Vladimir Putin.
Atât Putin, cât şi Hollande împărtăşesc aceeaşi furie resimţită în faţa ameninţării teroriste reprezentate de Statul Islamic după ce jihadiştii au făcut sute de victime în rândul cetăţenilor ambelor state.
La sfârşitul lunii octombrie, o aeronavă de linie a unei companii ruseşti a fost doborâtă cu 224 de pasageri la bord deasupra peninsulei Sinai, iar, două săptămâni mai târziu, 6 atentate teroriste declanşate simultan în Paris au făcut 129 de victime.
Nu este de mirare că Hollande a reuşit să îl atragă atât de repede pe Putin în coaliţia anti-teroristă, dar şeful statului francez l-a convins şi pe premierul britanic David Cameron să asigure un număr mai mare de trupe pentru intervenţiile militare din Siria şi Irak.
Rămâne însă problema incidentului provocat de Turcia, care a doborât un avion militar rusesc implicat în operaţiunile din Siria după ce acesta a violat spaţiul aerian al ţării.
Putin nu iartă
„Incidente precum distrugerea unui avion de-al nostru şi uciderea unuia dintre piloţi sunt inacceptabile”, a declarat preşedintele rus.
Putin susţine că, potrivit înţelegerii încheiate cu Washingtonul, trupele coaliţiei militare conduse de Statele Unite au avut la îndemână planul de zbor al aeronavelor ruseşti de pe frontul din Siria, tocmai pentru a evita provocarea unor incidente de acest tip.
„De ce am transmis aceste informaţii americanilor? Fie aceştia nu controlează ce fac aliaţii lor, fie au scurgeri de informaţii în toate părţile”, a precizat liderul de la Kremlin.
În ultimele luni, Vladimir Putin a acuzat deschis anumite ţări implicate în cadrul coaliţiei internaţionale anti-ISIS că susţin gruparea teroristă care a ocupat poziţii importante în Siria şi Irak.
Ultima ţară suspectată de liderul rus că ar întreţine relaţii apropiate cu Statul Islamic este chiar Turcia.
În discursul sau, Putin a precizat că este „teoretic posibil” ca Ankara să nu aibă habar de petrolul vândut de terorişti pe piaţa neagră din Turcia, dar că acest lucru este greu de imaginat.
Declaraţiile lui Putin sunt susţinute şi de retorica virulentă a altor oficiali de la Moscova.
Premierul Medvedev a afirmat că oficiali de la Ankara beneficiază de pe urma contrabandei cu petrol cumpărat de la terorişti, iar ministrul de Externe Serghei Lavrov susţine că nu mai este niciun secret în faptul că teroriştii Statului Islamic mişună pe teritoriul Turciei.
De la Ankara, preşedintele turc Recep Erdogan s-a arătat revoltat de aceste acuzaţii aduse autorităţilor turce.
„Ruşine să va fie! Este limpede de unde Turcia îşi cumpără gazul şi petrolul. Cei care pretind că noi cumpărăm petrol de la terorişti trebuie să îşi probeze acest lucru”, a răbufnit preşedintele Turciei.
Viitorul lui Assad rămâne incert
Chiar şi acum, membrii coaliţiei anti-ISIS, incluzând şi Rusia, nu au reuşit să cadă de acord în ceea ce priveşte viitorul politic al Siriei.
Rusia insistă să păstreze alianţa cu liderul Bashar al Assad, în vreme ce Franţa, Statele Unite şi aliaţii din regiune cer îndepărtarea de la putere a dictatorului sirian.
Preşedintele Hollande a menţionat chiar că acesta nu îşi găseşte locul în viitorul Siriei, în vreme ce Vladimir Putin a spus că aceasta este o decizie pe care sirienii vor trebui să o ia.
Atât Franţa, cât şi Rusia au intensificat raidurile aeriene împotriva poziţiilor ISIS din Siria, iar cei doi lideri au convenit să facă schimb de informaţii secrete privind operaţiunile derulate de terorişti în Siria şi Irak.
Pe de altă parte, preşedintele Rusiei nu exclude trecerea războiului împotriva teroriştilor Statului Islamic la un alt nivel, cel al intervenţiei terestre.
În mesajul prin care şi-a manifestat susţinerea pentru Bashar al Assad, Putin a admis că armata siriana fidelă guvernului de la Damasc rămâne un aliat important pentru înfrângerea ISIS prin intervenţii la sol.