Dacă ai probleme cu memorarea numerelor de telefon sau a zilelor de naștere ale prietenilor și rudelor este posibil să fii o victimă a „efectului Google”.
Potrivit teoreticienilor, acesta reprezintă o reacție de externalizare a memoriei, dată de obișnuința de a găsi răspunsul la orice întrebare la doar un clic distanță, explică reporterii The Independent.
Citeşte şi: Premieră medicală: Transplant de cutie craniană realizat prin tehnica 3D în China
Amnezia digitală
Un studiu recent susține că 90% dintre utilizatorii de Internet suferă de amnezie digitală.
Mai mult de 70% dintre aceștia nu sunt în stare să-și aducă aminte numărul de telefon din copilărie, iar 49% sunt incapabili să memoreze numărul de telefon al partenerului.
În timp ce persoanele care au crescut în era telefoanelor fixe sunt capabile să-și amintească și acum numerele de telefon ale prietenilor din copilărie, este prea puțin probabil să le fi reținut pe de rost și pe cele deținute de aceștia acum, câtă vreme le pot găsi oricând în lista de contacte a smartphone-ului.
Experții din cadrul Kasperky Lab susțin că nu mai interacționăm cu datele din jurul nostru din cauza „efectului Google” – un mod satisfăcător de a ști că răspunsul poate fi accesat printr-un simplu clic, care ne face să tratăm internetul ca pe o extensie a memoriei noastre.
Dr. Maria Wimber, lector în cadrul Facultății de Psihologie de la Universitatea din Birgmingham, a lucrat îndeaproape cu experții Kaspersky în cercetarea intreprinsă de aceștia.
Din punctul ei de vedere, Internetul schimbă, pur și simplu, modul în care prelucrăm și înmagazinăm informații, astfel încât „efectul Google ne poate face buni la a ne aminti unde putem găsi o anumită informație, dar nu și la ce se referea aceasta.
Este posibil să nu mai stocăm aceeași cantitate de informații în creier pentru că ne-am obișnuit să credem că Internetul le știe pe toate”.
Dependenți de Internet
Rezultatele obținute în studiul inițiat de Kasperksky Lab rezonează cu cercetările întreprinse de profesorul Betsy Sparrow de la Universitatea Columbia despre efectul Google asupra memoriei.
„Ne bazăm pe Internet așa cum o facem pe memoria unui prieten bun, a rudelor sau a colegilor de lucru.
Ne amintim mai puține informații, dar ne amintim unde să găsim aceste informații”, arată cercetătoarea americană.
Fenomenul se extinde chiar și în domeniul fotografiei
Un studiu din 2003 efectuat de Universitatea Fairfield a demonstrat cum capturarea imaginilor cu ajutorul aparatului de fotografiat reduce capacitatea de memorare.
Participanții au fost plasați într-un muzeu, li s-a cerut să observe fiecare obiect în parte, să îl fotografieze și apoi să descrie ce au observat.
„Putem specula că obișnuinţa de a privi lumea prin intermediul lentilei camerelor foto ne face să fim încrezători că aparatul va stoca amintirile în locul nostru.
În acest fel, dăm mai puțină atenție vieților noastre și eșuăm în a ne aminti evenimente din viața noastră”, crede dr. Maria Wimber.
Citeşte şi: (STUDIU) Dispariția albinelor ar provoca milioane de decese anual
Chiar suntem mai puțin inteligenți?
Antopologul Genevieve Bell, vicepreședinte al Intel și director în subsidiarele Corporate Sensing și Insights Group, crede că nu este cazul să devenim alarmați de reducerea capacităților noastre de a gândi.
Bell consideră că Internetul ne face să trăim mai inteligent oferindu-ne și mai multe răspunsuri la dilemele noastre.
„Capacitatea de a formula o întrebare coerentă este un semn de inteligență, iar pe măsură ce cauți informațiile vrei să găsești aplicația care îți oferă cel mai rapid și mai complet răspuns. Pentru mine, acesta nu este un semn de lipsă de inteligență”, spune vicepreședintele Intel.
Bell dă exemplul proaspetelor mămici care se îngrijorează de simptomele și stările bebelușilor lor: „Sunt probleme la care tehnologia oferă un răspuns mai rapid decât dacă ai sta să îți consulți părinții.
Nu îi transformă pe utilizatori în persoane lipsite de inteligență, ba din contra îi forțează să gândească mai inteligent”.
Pentru ea, cel mai mare pericol îl reprezintă chiar mentalitatea noastră în privință tehnologiei.
„Nu cred că tehnologia ne prostește, mai degrabă o fac grijile și temerile umanității în această privință”, consideră Genevieve Bell.
Citeşte şi: Inteligenţa artificială ameninţă clasa de mijloc şi poate accentua crizele sociale
Prin contrast, Nicholas Carr, autor a două volume despre pericolul reprezentat de tehnologia modernă asupra inteligenței umane, spune că pierderea memoriei afectează modul în care gândim.
„Prin rememorarea amintirilor stabilim conexiunile cu ceea ce știm, cu ceea ce simțim. Dacă nu realizăm conexiuni rapide în creier nu suntem capabili de cunoaștere.
Știința a demonstrat că memoria stimulează atenția, este exact procesul prin care se fac aceste conexiuni cognitive”, explică autorul american.
Din punctul său de vedere, efectul Google, plus distragerea constantă a atenției de către dispozitivele mobile reprezintă un motiv de îngrijorare.
Un studiu Microsoft tinde să-i dea dreptate. Conform acestuia, media atenției unei persoane, într-un minut, a scăzut de la 12 secunde în anul 2000, la doar 8 secunde în prezent.
„Gândirea noastră este dominată de superficialitate. Nu doar partea cognitivă, ci și cea emoțională.
Nu doar că reduce bogăția experiențelor personale în viața unui individ, dar dacă presupunem că gândirea profundă este esențială în societate, atunci ne vom confrunta cu efecte pe termen lung”, argumentează Nicholas Carr.
Creativitatea și inovația, subjugate superficialității
Andrew Keen, un alt autor al unui volum care vizează această problemă se arată întru totul de acord cu Carr în privința superficialității generate de lipsa de concentrare.
Dar, pentru Keen, răspunsul la problemă stă în stimularea creativității și inovației. „Marea problemă este cum să predai creativitatea pentru fiecare individ.
Nu avem neapărată nevoie să memorăm informații cu duiumul, să ne amintim chestiuni neimportante, iar acest lucru ar trebui reținut de profesori. Marea provocare este cum să-i faci pe copii să gândească diferit”, spune Keen.
Dr. Maria Wimber crede că un mod alternativ de viață, în care experiențele online să fie însoțite de pauze offline, ne poate salva amintirile și, până la urmă, modul de a raționa.
„Cercetările asupra memoriei umane ne-au demonstrat că reținem doar informația căreia îi dăm atenție. Dacă ne vom petrece timpul privind doar prin lentila camerelor foto vom pierde o mulțime de amintiri și informații cărora nu le vom da atenție.
Cel mai bun mod de a memora unele lucruri îl reprezintă cel în care te relaxezi și recapitulezi ce ai experimentat cu un minut, o oră sau o zi în urmă”, mai spune psihologul universității britanice.
Citeşte şi: (STUDIU) Proprietățile miraculoase pentru sănătate ale levănțicăi