Unul dintre foștii cercetători de la Microsoft și co-fondator al laboratoarelor companiei din India, Kentaro Toyama, trage semnalul de alarmă privind problemele sociale pe care dezvoltarea inteligenței artificiale (IA) le va ridica.
În noua sa carte, „Geek Heresy”, Toyama susține că tehnologia nu va reuși să rezolve problemele umanității, agravând în schimb crizele sociale.
Nu este singurul reprezentant al industriei care se arată alarmat de efectele muncii sale, remarcă revista Newsweek.
Club select cu spaime adânci
Un alt mogul din Silicon Valley, Martin Ford, a publicat recent un volum prin care arată că ascensiunea roboților ne va lăsa pe toți fără slujbe.
Alte avertismente cu privire la pericolul reprezentat de IA au fost date în ultimii ani de Bill Gates sau Stephen Hawking, care au văzut în noua tehnologie un pericol iminent pentru umanitate.
„Cred că pesimiștii au dreptate când vine vorba de inteligența artificială. De fapt, va fi mult mai devastatoare decât au prezis aceștia”, spune Toyama.
Că are dreptate sau nu contează mai puțin, atâta vreme cât industriei IT i se deschide o perspectivă cu care nu este obișnuită.
În general tehnologia a fost privită mereu cu optimism, industria IT nefiind obișnuită cu etichetarea ei ca anti-erou.
Schimbare de atitudine
În ultimul an, entuziasmul cu privire la noile tehnologii s-a domolit constant. Slăbiciunea economiei globale i-a făcut pe mulți analiști să privească mai atent la efectele pe care IA le-ar avea asupra societății umane.
Șomajul pe termen lung e deja tulburător, nivelul salarial a stagnat de peste 5 ani, iar prăpastia dintre bogați și săraci s-a adâncit și mai mult.
Descrisă în cartea lui Ford, și mai devreme de profesorii Erik Brynjolfsson și Andrew McAfee de la Massachusetts Institute of Tehnology, IA este văzută ca o formă capabilă să își îmbunătățească automat bagajul de cunoștințe avansând treptat din momentul creării ei.
Programele IA sunt capabile în acest moment să redacteze știri, să inventeze rețete, să conducă o mașină sau să joace rolul unui ofițer de credit într-o bancă.
Pe măsură ce IA ocupă din ce în ce mai mult teren în activitățile economice, doar câțiva oameni își rotunjesc profiturile, cu un număr cât mai redus de angajați.
În rândul populației există teama că inteligența artificială va înghiți treptat orice sursă de venit.
Îngrijorarea s-a transmis până la vârful Bisericii Catolice, în enciclica de luna trecută, Papa Francisc remarcând:
„Oamenii par să nu mai aibă speranțe pentru un viitor mai bun. Nimeni nu mai are încredere într-o zi de mâine mai fericită bazându-se pe cum arată lumea de azi și posibilităţile tehnice.
Este o îngrijorare în creștere că progresul științific și tehnologic nu înseamnă și progresul umanității și al istoriei”.
Chestiune de percepție
Când însuși Papa ți se opune, atunci ai clar o problemă de imagine. Dar, cu toate acestea, profeții apocalipsei tehnologice se pot înșela cu ușurință.
Inteligența artificială, noile tehnologii și organismele modificate genetic s-ar putea să fie singura cale prin care Terra să facă față unei populații de 8 miliarde de locuitori, prognozată pentru 2025.
Sunt destule dovezi în care tehnologia îmbunătățește calitatea vieții, chiar și atunci când elimină clasa de mijloc din societate.
Modul în care ești perceput contează, iar industria tehnologică trebuie să se trezească până nu este prea târziu. În urmă cu doar câteva decenii, industria petrolieră a fost zugrăvita într-un mod deloc favorabil de către activiștii de mediu.
O reputație ca aceasta decide și cu cine vei lucra în viitor, ca și modul în care vei fi tratat de guvernele țărilor unde îți desfășori activitatea.
Industria IT trebuie să găsească un mod mai optimist de a-și spune povestea înainte ca nimeni să nu mai dorească să o audă.