Fostul vicepreşedinte al Comisiei Electorale Centrale, Ştefan Urâtu, a declarat că Registrul de Stat al Populaţiei, în baza datelor căruia a fost creat Registrul de Stat al Alegătorilor, conţine mai multe categorii de erori ce conduc la majorarea cifrei alegătorilor şi, în consecinţă, la fraudarea alegerilor.
Astfel, nu sunt excluse persoanele căsătorite care şi-au schimbat numele, acestea figurează cu nume vechi şi noi, există cazuri în care nu sunt excluse persoanele decedate, divorţate. În unele cazuri, numele se repetă cu erori de litere, cu „c” şi „k”, cu „î” din „i” şi „î” din „a”.
De asemenea, persoanele plecate în străinătate sunt înregistrate în registrul persoanelor aflate în străinătate şi, în acelaşi timp, nimeni nu verifică dacă acestea au fost scoase din listele unde îşi au domiciliul.
„Sistemul informaţional automatizat de stat ALEGERI (SIAS Alegeri), pentru care s-au cheltuit 4 milioane de dolari, este în realitate o ficţiune. La începutul lunii martie 2014, am primit listele electorale din primării, acestea au fost verificate minuţios de CEC, ele conţineau 2,5 milioane de alegători. Urmau să fie introduse în RSA. Preşedintele de atunci al CEC ne-a informat la un moment dat însă că cei care au implementat sistemul SIAS ALEGERI au plecat fără spune cum poate fi utilizat acesta. El a propus să fie creat un nou sistem, la baza căruia să fie, nu listele din primării, ci baza de date din Registrul de Stat al Populaţiei. Prin urmare, în 2014, am avut acea cifră enormă şi multiple erori, care au contribuit, în viziunea mea, la fraudarea alegerilor parlamentare”, a declarat fostul vicepreşedinte al CEC, pentru jurnal.md.
Comisia Electorală Centrală a anunţat că numărul total de alegători înscrişi în Registrul de Stat al Alegătorilor la 22 august curent este de 3.237.032 de cetăţeni. În timp ce populaţia este în descreştere rapidă, numărul alegătorilor este în continuă creştere.
În 2001, în listele electorale figurau cu circa un milion mai puţine persoane cu drept de vot. Şi deşi Biroul Naţional de Statistică nu a dat publicităţii datele ultimului recensământ, oferă date despre populaţia activă economic din R. Moldova şi pensionari – o cifră de circa 2 milioane de persoane.
La alegerile din 2001 listele electorale din R. Moldova conţineau o cifră de 2.256.000 de alegători; în 2005 au fost înregistraţi 2.271.000 de alegători, iar în 2009 – 2.586.000 de alegători, scrie Jurnal de Chişinău. La alegerile parlamentare din 2014, primul an în care listele electorale nu mai erau perfectate de primării, fiind utilizat Registrul Electronic de Stat, numărul a crescut semnificativ la 3.226.000 de alegători, dintre care 211.000 sunt originari din Transnistria.