Ucraina urmează să semneze un contract mai puţin obişnuit cu China, în urma căruia Kievul va putea accesa linii de credit în valoare de trei miliarde de dolari în schimbul cărora va livra porumb Beijingului, scrie Financial Times.
Ministrul ucrainean al Agriculturii, Mykola Prisiajnyuk, a declarat într-un interviu acordat FT că acordul cu Export-Import Bank of China urmează să fie semnat la mijlocul acestei luni. „China vrea o cantitate de aproximativ trei milioane tone de porumb anual care să îi fie livrată la preţul pieţei fixat la momentul exportului”, a declarat Prisiajnyuk. „Această piaţă este importantă şi atractivă pentru noi. Până acum nu am exportat porumb acolo”, a mai spus Prisiajnyuk.
Acordul dintre Kiev şi Beijing vine într-un moment în care China devine rapid al cincilea mare importator mondial de porumb. Potrivit estimărilor Departamentului american al Agriculturii, în perioada 2011-2013, China a importat o cantitate de 8,3 milioane tone de porumb, o cantitate similară cu cea importată în 15 ani, până în 2011. Analiştii sunt de părere că creşterea importurilor se datorează faptului că porumbul este utilizat în hrana animalelor pe măsură ce consumul de carne creşte în China.
Ucraina, unul din cei mai mari exportatori mondiali de grâu şi porumb, speră că noua relaţie cu China îi va deschide accesul pe o piaţă uriaşă, ceea ce va conduce la creşterea investiţiilor în agricultură. Ministrul ucrainean al Agriculturii a precizat că creditele venite din China vor fi utilizate pentru a finanţa achiziţia de tehnologie agricolă chineză, ierbicide şi pesticide. „\Vom utiliza aceste investiţii pentru a ne creşte producţia agricultură, astfel încât să ne putem îndeplini obligaţiile la export către China” a spus Prisiajnyuk.
În trecut, China a cumpărat porumb din SUA şi Brazilia prin intermediul unor traderi internaţionali precum Cargill şi Louis Dreyfus Commodities. Anul trecut Beijingul a importat 5,3 milioane tone de porumb, cea mai mare cantitate de după 1960.
În ultimii cinci ani, Beijingul şi-a utilizat puterea financiară pentru a-şi asigura necesarul de materii prime, în special ţiţei, oferind Rusiei, Braziliei, Ecuadorului şi altor ţări credite de mai multe miliarde de dolari care să fie rambursate prin materii prime. De exemplu, Venezuela a livrat cel puţin 100.000 de barili pe zi de ţiţei sau cinci procente din producţia sa, pentru a rambursa un credit de patru miliarde oferit de Chinese Development Bank.