Luna viitoare, liderii occidentali vor lipsi în masă de la parada militară organizată de președintele Vladimir Putin, la aniversarea a 70 de ani de la victoria aliaților în Al Doilea Război Mondial, nu însă și o listă restrânsă de șefi de stat din Asia.
Președintele american Barack Obama și liderii europeni vor sta departe de manifestațiile din Piața Roșie din Moscova, în semn de protest față de rolul Rusiei în criza și conflictul din Ucraina, subliniază Carrie Gracie, pentru BBC.
În schimb, președintele chinez Xi Jinping va fi oaspetele de onoare la Kremlin, alături de liderul nord-coreean Kim Jong Un și de cel al Uzbekistanului, Islam Karimov.
Până de curând, președintele rus a promovat o viziune eurasiatică, respectiv o uniune care se va desfășura „de la Dublin la Vladivostok”. Însă, pe măsură ce criza din Ucraina s-a adâncit, iar sancțiunile statelor occidentale, în frunte cu SUA, au afectat Rusia, China a rămas singura mare economie din afara celor care au impus sancțiunile, iar relațiile dintre Moscova și Beijing sunt mai apropiate decât oricând în ultima jumătate de secol.
Ambasadorul rus în China, Andrei Denisov, a subliniat apropierea dintre liderii celor două mari puteri: „Președintele Putin și președintele Xi s-au întâlnit de cinci ori anul trecut. Se vor întâlni de cel puțin tot atâtea ori în acest an. Aceasta arată importanța dialogului politic”.
De altfel, cei doi lideri se descriu reciproc drept „buni prieteni”, iar ambii preferă să se prezinte drept lideri naționali puternici, care vor reconstrui gloria trecută.
Citeşte şi: Xi Jinping şi Vladimir Putin, prieteni buni sau aliaţi de nevoie?
Cum a profitat China de pe urmă crizei din Ucraina
Față de perioada lui Mao și Hrușciov, politica externă a Beijingului pune pragmatismul deasupra ideologiei, iar diplomații săi încearcă să exploateze diferențele dintre Moscova și Washington în avantajul Chinei, criza ucraineană oferind o bună oportunitate în acest sens.
În acest caz, trebuie spus că China pretinde că principiile sale centrale de politică externă sunt suveranitatea, integritatea teritorială și lipsa ingerințelor. Dacă însă aceste principii ar fi condus politica chineză, ar fi fost de așteptat ca Beijingul să condamne acțiunile rusești din Ucraina. China a refuzat să aleagă între una dintre cele două părți.
Adevărul este că criza din Ucraina a ajutat substanțial interesului național chinez. Pierzându-și prietenii din capitalele europene, Moscova a avut nevoie urgentă de piețele și prietenii din Orient, iar în luna mai 2014 a semnat un contract pe 30 de ani de livrare de gaze, în valoare de 400 de miliarde de dolari, către China „flămândă” de combustibil, chiar dacă acordul a fost blocat în stadiul de negocieri pentru 10 ani, din cauza neînțelegerilor cu privire la preț.
Citeşte şi: Rusia anunţă că este invadată de investitori din China
În cele din urmă izolarea diplomatică a Rusiei a făcut diferența, iar cei mai mulți analiști au ajuns la concluzia că China chiar a obținut o bună afacere. De asemenea, în luna noiembrie a fost semnat un acord-cadru privind un al doilea gazoduct, din Siberia occidentală către nord-vestul Chinei.
Încă un avantaj pentru Beijing, ca urmare a crizei din Ucraina: alături de situațiile tot mai tensionate care escaladează în Orientul Mijlociu, evenimentele din estul Europei ajută la distragerea atenției Statelor Unite de la Asia de Est.
Liderii chinezi cred că Statele Unite nu vor ceda niciodată de bunăvoie statutul de putere preeminenta în Asia, iar politica oficialilor de la Beijing pe termen lung este „să scoată” cu forța SUA din zona intereselor asiatice.
Astfel, inițiativele regionale pe dezvoltare și comerț sunt la fel de bine parte a acelui plan cât este modernizarea militară. Un „parteneriat strategic” cu Rusia este o mare piesă a acestui puzzle, securizând mii de kilometri de graniță comună.
În anul 2009, când a ajuns la Casa Albă, Barack Obama a susținut că obiectivele politicii externe sunt de a reseta relația cu Rusia și de a „pivota către Asia”. Însă, pe măsură ce se apropie de sfârșitul celui de-al doilea mandat, China este cea care a resetat relația cu Rusia, iar aceasta din urmă este cea care a pivotat către Asia.