Românii din diaspora au solicitat, luni, autorităţilor române, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, să adopte o strategie coerentă pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale, ei susţinând că şi-ar dori mult să aibă acelaşi tratament pe care îl au românii din Republica Moldova.
Părintele Bojan Alexandrovici a atras atenţia că, în absenţa unei strategii coerente a României pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale a comunităţilor româneşti din afara graniţelor, românismul din Valea Timocului se va pierde.
„Spun disperat că văd că se pierde românismul în Timoc şi noi nu facem nimic. Nu vreau să atac pe nimeni şi nimeni să nu se simtă jignit, dar la poziţiile astea mari, la funcţiile astea mari, cam des se schimbă conducători. Cum unul începe să cunoască zona, vine altul care trebuie să o viziteze, să cheltuie banii pentru benzină şi bilete de avion. Rezolvarea e simplă, haideţi să se facă o strategie”, a spus părintele protopop Bojan.
Preşedintele Asociaţiei Naţionale Culturale Basarabia a românilor din regiunea Odessa, Anatol Popescu, a afirmat că principala problemă a românilor din diaspora este păstrarea identităţii naţionale.
„Suntem bogaţi, avem şi România şi Republica Moldova, dar în fapt nu ne bagă nimeni în seamă nici într-un fel, nici în altul. De la Bucureşti ne aşteptăm la o poziţie unitară din partea autorităţilor, ne-am dori foarte mult să avem acelaşi tratament pe care îl au românii din Republica Moldova în relaţia cu statul român, să avem aceleaşi drepturi. În anii ’40 am fost abandonaţi la grămadă şi măcar acum să fim trataţi identic, nu prioritar. Nu au nicidecum să fie românii din Republica Moldova mai deosebiţi decât noi, cei din sudul Basarabiei, suntem aceeaşi, avem aceeaşi limbă ca şi româniidin regiunea Cernăuţi, vrem o instituţionalizare cumsecade din partea statului român”, a mai spus Anatol Popescu.
El a afirmat că românii vor o reţea a Institutului Cultural Român în Ucraina şi „un dialog cât mai consistent, atât diplomatic, economic, cultural”, astfel încât românii să se simtă „acasă în Ucraina” şi să aibă, totodată, contact permanent şi cu ţara mamă, cu Bucureşti, Chişinău şi Cernăuţi.