Republica Moldova a pierdut un nou dosar la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Este vorba despre cazul Morari vs Moldovei, în urma căruia statul a fost obligat să achite peste 5.000 de euro despăgubiri.
În decembrie 2008, reclamantul a fost condamnat pentru participarea la confecționarea unui act de identitate românesc fals. Condamnarea sa a fost bazată pe probe obținute în timpul unei operațiuni sub acoperire.
În particular, în ianuarie 2008, poliția din Bălți a plasat un anunț într-un ziar cu privire la solicitarea ajutorului în obținerea pașapoartelor românești, la care reclamantul a răspuns cu un apel telefonic. Ca urmare a acelui apel, reclamantul s-a întâlnit cu un agent sub acoperire, primul a spus că el a fost, de asemenea, în căutare de a obține un pașaport românesc. Ambii au căzut de acord să se anunțe reciproc în cazul în care găsesc o modalitate mai ușoară de a obține pașaportul.
Câteva săptămâni mai târziu, agentul l-a contactat pe reclamant pentru a-l întreba dacă el a avut vreun progres în căutările sale. Reclamantul a informat agentul că a găsit o persoană care i-ar putea ajuta, agentul sub acoperire a refuzat să contacteze direct acea persoană, dar a propus ca o altă cunoștință de a sa să acționeze ca intermediar în acest aranjament. La realizarea tranzacției din aprilie 2008, reclamantul a fost reținut de poliție.
Prima instanță nu a luat în considerare argumentele reclamantului privind înscenarea tuturor acțiunilor. Celelalte două instanțe superioare, care au examinat apelul și recursul (în martie 2009 și iulie 2009) au examinat afirmațiile reclamantului privind provocarea sa, însă au respins-o pe motiv că însăși dl Morari a fost primul ce a telefonat pe numărul indicat în anunțul din ziar. Toate instanțele au refuzat de a audia agenții sub acoperire pe motiv că aceștia ar putea fi supuși audierilor doar după acordul lor de a le fi dezvăluită identitatea.
Invocând Articolul 6 § 1 din Convenție, dreptul la un proces echitabil, reclamantul a afirmat că a fost victimă a unei provocări din partea poliției și că instanțele au eșuat să examineze această plângere în cadrul procedurilor împotriva sa.
Curtea a constatat, în unanimitate, violarea Articolului 6§1 din Convenție, notând că condamnarea relamantului s-a bazat pe probele obținute în cadrul unei operațiuni sub acoperire.
Curtea a acordat reclamantului cu titlul de prejudiciu moral suma de 3,500 de euro și suma de 1,820 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli.