În perioada 3 mai 2014 – 3 mai 2015 mass-media din Republica Moldova nu a evoluat, iar pe anumite segmente a involuat. Aceasta rămâne politizată excesiv, noii membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), ai Consiliilor de Observatori de la IPNA Compania „Teleradio Moldova” şi de la IPRA „Gagauziya Radio Televizionu” continuă să fie desemnaţi pe criterii politice, totodată, rămâne nesoluţionată problema accesului limitat al jurnaliştilor acreditaţi la Parlament. La aceste concluzii au ajuns organizatii de media.
Conform Memoriului privind libertatea presei, în perioada de referință, clasamentele internaţionale au plasat ţara noastră printre statele cu presă „parţial liberă”, la fel ca în ultimii ani. În această perioadă presa autohtonă a fost puternic marcată de două evenimente principale – semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi UE şi alegerile parlamentare şi alegerile başcanului în autonomia găgăuză.
Într-un an electoral, s-au accentuat problemele vechi precum partizanatul politic al multor mass-medii influente care au favorizat sau au defavorizat anumiţi concurenţi electorali, neglijându-se astfel atât normele juridice, cât şi cele ale deontologiei profesionale, consideră autorii Memoriului.
Concentrarea mass-media în mâinile unor grupuri de politicieni rămâne una dintre cele mai strigente probleme care caracterizează presa autohtonă
În anul 2014 au continuat demersurile publice ale societăţii civile pentru transparentizarea proprietăţilor mass-media, pledându-se, în acest sens, pentru adoptarea de către parlament a proiectului de lege nr. 240, cu privire la asigurarea transparenţei proprietăţii mass-media. Sub presinui constante proiectul a ajuns pe agenda parlamentului şi a fost votat în primă lectură pe 21 iulie, după un an de aşteptare.
Deşi examinarea în lectura a doua ar fi trebuit să aibă loc, conform actelor normative, în cel mult 45 de zile de la adoptarea în primă lectură, deputaţii nu au votat proiectul nici până la expirarea mandatului lor la finele anului 2014.
Noua componenţă a parlamentului a adoptat legea pe 5 martie 2015, dar fără un amendament important, prin care se interzicea înregistrarea companiilor în zonele off-shore. Fără acest amendament, transparenţa proprietăţilor mass-media nu va fi asigurată pe deplin.
Pericolul concentrării se poate extinde şi în anul 2015, odată cu trecerea de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră. Programul de tranziţie la televiziunea digitală a fost votat de Guvern abia pe 22 aprilie 2015, deşi Republica Moldova s-a angajat să desfăşoare procesul de tranziţie până pe 17 iunie 2015.
În aceste condiţii, unii experţi întrevăd riscul ca noile licente digitale să ajungă în mâinile aceloraşi politicieni care deţin în prezent cele mai influente mass-medii. Situaţia s-ar putea agrava şi mai mult dacă, din lipsa mijloacelor pecuniare, ar dispărea mai mulţi radiodifuzori locali/regionali. Rămâne iminent pericolul de monopolizare a pieţei audiovizualului şi după tranziţia la televiziunea digitală terestră, se arată în Memoriu.