Mai multe organizații neguvernamentale cer inițierea unei investigații internaționale a fraudei de un miliard de dolari din sectorul financiar-bancar și a spălării de bani în Republica Moldova.
ONG-urile au lansat un apel public, prin intermediul căruia şi exprimă profunda îngrijorare privind modalitatea în care este investigat furtul miliardului în urma căruia cetăţenii ţării au fost deposedaţi de bunuri publice în valoare de 13% din PIB.
În apel, societatea civilă menţionează că, drept urmare a furtului miliardului, moneda naţională a fost depreciată, au fost falimentate intenţionat trei bănci şi s-a atentat la integritatea fluxurilor financiar-bancare, aflate sub supravegherea Băncii Naţionale a Moldovei de către grupuri obscure, punând astfel în pericol securitatea naţională, bancară, economică şi financiară a Republicii Moldova.
„Societatea civilă condamnă cu fermitate acest atac la suveranitatea şi integritatea statului. Protestăm contra incapacităţii clasei politice de a-şi îndeplini rolul de gardian al interesului naţional. Înfierăm tentativele unor partide politice de a recurge la justiţie selectivă, ferindu-şi corupţii, incompetenţii şi pungaşii proprii de răspundere penală pentru răul pe care l-au comis, fiind în exerciţiul funcţiilor înalte pe care le-au deţinut sau le mai deţin”, se arată în apel.
Organizaţiile societăţii civile menţionează că demnitarii de stat care au închis ochii la schemele de furt şi spălare de bani nu au fost suspendaţi din funcţii pentru asigurarea unei anchete obiective, nu au fost traşi la răspundere, ba chiar au fost promovaţi, decoraţi sau „apreciaţi pentru profesionism desăvârşit”. De asemenea, contractul de audit internaţional cu compania Kroll a fost semnat în situaţie de conflict de interese din partea conducerii BNM care purta răspundere directă pentru prevenirea unor asemenea situaţii de fraudă bancară masivă şi nu a fost interesată în investigarea obiectivă a încălcărilor.
Menţionăm că organizaţiile societăţii civile au făcut mai multe apeluri publice către guvernanţii din Republica Moldova de a iniţia o investigaţie independentă şi obiectivă a acestei crime, trăgându-i la răspundere atât pe beneficiarii finali ai acestui furt, cât şi pe demnitarii responsabili de prevenirea unor asemenea infracţiuni. Cu părere de rău, aceste cerinţe au rămas fără atenţie. În consecinţă:
– demnitarii de stat care au închis ochii la schemele de furt şi spălare de bani nu au fost suspendaţi din funcţii pentru asigurarea unei anchete obiective, nu au fost traşi la răspundere, ba chiar au fost promovaţi, decoraţi sau „apreciaţi pentru profesionism desăvârşit”;
– contractul de audit internaţional cu compania Kroll a fost semnat în situaţie de conflict de interese din partea conducerii BNM care purta răspundere directă pentru prevenirea unor asemenea situaţii de fraudă bancară masivă şi nu a fost interesată în investigarea obiectivă a încălcărilor;
– perioada de investigare acoperită de auditul companiei Kroll a fost limitată, lăsând deliberat în afara auditului perioada când schema furtului a fost concepută şi demarată;
– mai multe persoane avizate în fraudele din sistemul bancar au fost ameninţate, au dispărut sau au decedat în condiţii suspecte. Mihail Bolocan, fostul şef al Direcţiei management şi securitate informaţională a BNM, a fost găsit intoxicat cu gaze în apartamentul său pe 26 ianuarie 2015. Un fost angajat al Serviciului Informaţii şi Securitate care a făcut parte din grupul secret format pe 12 august 2013 pentru elucidarea situaţiei din sistemul bancar, a fost dat afară din sistem. Ion Butmalai, secretarul Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică, a fost găsit decedat în garajul din curtea locuinţei sale din Cahul pe 9 decembrie 2014. Încasatorul BEM, tot el şi şofer al maşinii blindate care transporta arhiva celor trei bănci (BEM, Banca Sociala şi Unibank) s-ar fi sinucis în propria casă pe 14 februarie 2015;
– Parlamentul Republicii Moldova nu a adoptat în lectură finală mai multe proiecte de legi menite să asigure securitatea în sistemul bancar şi să excludă condiţiile pentru perpetuarea fraudelor. Mai mult decât atât, acum statul se împrumută de la cele 3 bănci aflate sub supraveghere specială şi care nu asigură transparenţa acţionariatului;
– Banca Naţională a Moldovei are un nou guvernator, dar nu are o nouă conducere. Modelul de activitate şi supraveghere în sector a rămas acelaşi, adică din afara BNM, păstrându-se riscul impunerii deciziilor din centre de interese private.
Printre semnatarii apelului se numără Asociaţia pentru Democraţie Participativă „ADEPT”, Asociaţia de Politică Externă, Asociaţia Presei Independente, Centrul de Resurse Juridice, Asociaţia Micului Business, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova, Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Transparency International – Moldova, Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova.