Autorităţile din Finlanda au chemat la arme circa 900.000 de rezervişti, care să fie pregătiţi „in eventualitatea unui război”, în contextul tensiunilor tot mai sporite privind agresiuni din partea Rusiei.
Trupele au fost alertate cu privire la rolurile pe care ar urma să le aibă într-un eventual conflict armat cu vecinul de la est, scrie Daily Express.
Ministerul Apărării din Finlanda a trimis în ultimele săptămâni scrisori către 900.000 de foşti recruţi, transmiţându-le unde să se prezinte în caz de ostilităţi. Scrisorile nu precizează detalii despre ce evenimente ar fi vorba şi nici despre forţele împotriva cărora ar urma să fie purtate confruntările, însă destinatarii au presupus că este vorba de creşterea tensiunilor cu Moscova.
Finlanda are o graniţă de 1.335 de kilometri cu Rusia, ceea ce a generat temeri că ţara scandinava ar putea fi vulnerabilă faţă de o agresiune militară din partea liderului de la Kremlin, Vladimir Putin.
Scrisorile au fost trimise iniţial la începutul lunii, iar ultimele mesaje au fost transmise în ultimele zile. Un rezervist finlandez, care a primit scrisoarea, susţine că momentul nu a fost deloc ales la întâmplare: „Se datorează clar unei atitudini mai agresive din partea ruşilor”. Armata finlandeză are 16.000 de membri permanenţi.
Citeşte şi: Estonia cere NATO să încalce un acord cu Moscova, din cauza ameninţărilor Rusiei
De asemenea, în luna februarie, preşedintele lituanian Dalia Grybauskaite a anunţat că ţara sa va reintroduce serviciul militar obligatoriu, pentru o perioadă de cinci ani „pentru a spori şi accelera recrutarea”, din cauza temerilor legate de „actualul mediu geopolitic” din statele baltice.
Finlanda nu este prima ţară din Europa care a recurs la această procedură. În luna februarie, Letonia şi-a informat, de asemenea, rezerviştii, despre posibilitatea unui război cu Rusia.
De asemenea, preşedintele eston Toomas Hendrik a afirmat recent că NATO ar trebui să permanentizeze efectivele din această ţară pentru că, în caz contrar „dacă Rusia ar ataca din senin, totul s-ar termina în patru ore”, cu mult înainte ca forţa NATO de răspuns rapid să le sară în ajutor.
Citeşte şi: Preşedintele Poloniei: Este nevoie de o nouă strategie transatlantică împotriva Rusiei