Sistemul de rachete utilizat pentru doborârea avionului de pasageri Malaysia Airlines, în Ucraina, în iulie 2014, a fost transportat de soldaţi ruşi, cu „autorizaţie de înalt nivel”, relevă un nou raport.
O investigaţie a unui organism olandez de anchetă a concluzionat anul trecut că avionul a fost doborât de o rachetă trasă de un sistem Buk ce a explodat la un metru de cabina avionului şi a provocat ruperea şi prăbuşirea aparatului de zbor, ceea ce a dus la moartea celor 298 de persoane aflate în avion, scrie The Independent. A fost identificată şi o suprafaţă de 320 de kilometri pătraţi din estul Ucrainei de unde ar fi putut fi lansată racheta.
Raportul olandezilor nu precizează cine e însă de vină pentru doborârea avionului. Stabilirea responsabilităţii face parte dintr-o anchetă separată.
Un raport făcut public săptămâna această, întocmit de Bellingcat, un grup de investigatori compus din cetăţeni-jurnalişti, se foloseşte de postările de pe reţelele de socializare, imaginile din satelit şi înregistrările video pentru a depista sistemul Buk ce a doborât zborul MH17. Raportul susţine că sistemul de rachete a venit din Rusia în Ucraina.
Lansatorul Buk 3×2 ar fi fost depistat într-un convoi al Brigăzii 53 de Rachete Anti-Aeriene a Rusiei, care a ajuns dintr-o bază din Kursk la graniţa ucraineană, în apropiere de Millerovo.
Întregul raport poate fi consultat aici.
Înregistrările şi imaginile din 23 şi 24 iunie 2014, cu mai puţin de o lună înainte de tragedie, arată că lansatorul de rachete este transportat împreună cu altele, un post de comandă şi echipament radar.
„Nu există dovezi directe care să indice dacă soldaţii ruşi sau separatişti au mânuit sistemul Buk 3×2 atunci când se afla în Ucraina. Cu toate acestea, luând în considerare complexitatea sistemului Buk-M1, este cel mai probabil că armata rusă nu a transferat un lansator de rachete Buk comandanţilor separatişti fără îndrumare sau un echipament rusesc”, se arată în raport.
Buk 3×2 a fost identificat în teritoriul ucrainean ocupat de rebeli în jurul Doneţkului, în Torez şi Snijne, în ziua în care avionul a fost doborât în apropiere, la Hrabove.
Jurnaliştii Associated Press au văzut sistemul Buk transportat prin Snijne la 17 iulie 2014 şi au observat că uniformele unora dintre membrii echipajului său difereau de cele ale separatiştilor şi oamenii aceştia vorbeau „cu un pronunţat accent rusesc”.
Raportul este sprijinit de trei martori care au văzut un lansator Buk fiind descărcat de soldaţi ruşi la Snejnoie, la 16 kilometri depărtare de locul prăbuşirii avionului, cu câteva ore înainte ca MH17 să fie lovit.
În imaginile preluate a doua zi după tragedie, lansatorului pare să-i lipsească o rachetă. Mai mult, la scurt timp după prăbuşirea avionului, pe o reţea de socializare rusească a apărut o postare a liderului separatist Igor Girkin, veteran al armatei ruse, care se lăuda că a doborât un avion militar ucrainean de transport, însoţită de o filmare cu rămăşiţe fumegânde: „I-am avertizat – să nu zburaţi pe cerul nostru”. Postarea a fost ştearsă la scurt timp.
Convorbirile telefonice între rebeli relevă implicarea acestora – la 18 iulie 2014, un bărbat spune că lansatorul a fost adus din Rusia de un individ cu nume de cod „Bibliotecarul”.
Conversaţiile, interceptate şi dezvăluite de Serviciul de Securitate al Ucrainei, par a aparţine unui rebel panicat care îi comunica unui superior: „A fost 100% un avion de pasageri… sunt lucruri civile, medicamente, prosoape, hârtie igienică”.
Separatiştii au negat orice implicare în dezastru. Ruşii au dezminţit în repetate rânduri că soldaţii sau echipamentele ruseşti ar fi fost trimise în Ucraina. Producătorul rus al sistemului Buk a conchis, într-o anchetă proprie, că racheta a fost trasă din Zaroscenskoie, unde se aflau staţionate trupe ale armatei ucrainene.
Raportul Bellingcat extins şi necenzurat a fost trimis investigatorilor în decembrie. Acesta conţine numele întregi şi fotografiile soldaţilor asociaţi cu Batalionul 2 al Brigăzii 53.
„Cu toate că este posibil ca şefii din Ministerul rus al Apărării să nu fi decis explicit să trimită un lansator de rachete Buk în Ucraina, decizia de a trimite echipament militar (cu sau fără personal) al Forţelor Aeriene în Ucraina a fost făcută la nivel foarte înalt şi, prin urmare, Ministerul rus al Apărării poartă responsabilitatea doborârii zborului MH17″, se mai arată în raport.
Mai mult, raportul arată că preşedintele rus Vladimir Putin „este în cele din urmă responsabil”, întrucât este comandantul forţelor armate ruse.
Conflictul din estul Ucrainei continuă, la peste doi ani după ce o insurgenţă separatistă alimentată de Rusia cu arme, militari, echipamente şi bani a început în estul ţării, după răsturnarea preşedintelui pro-rus Viktor Ianukovici. Peste 9.000 de oameni au pierit în acest conflict.