„De 25 de ani, Moldova oscilează între două influenţe, cea europeană şi cea rusă. Aceasta se reflectă pe scena politică internă şi duce la divizarea comportamentului electoral. În acest moment, opoziţia care este favorabilă Rusiei se află în fruntea sondajelor, în timp ce elitele pro-europene compromise datorită unei lungi istorii de certuri politice, scandaluri financiare şi de afaceri de corupţie, are dificultăţi în a se uni. Iată de ce unii cetăţeni ar lua în considerare o alternativă la dilema moldovenească: unificarea ţării lor cu România, chiar dacă asta ar însemna redesenarea frontierelor de est ale Uniunii Europene”, spune comentatorul și jurnalistul român Cristian Unteanu.
Este posibil? Pe ce baze reale în raport cu contextul situaţiei de acum din Europa şi al relaţiilor cu Rusia? Vorbim iarăşi de un vis pe care dorim să-l facă din nou şi din nou să treacă un Pod de Flori sau au apărut, tocmai datorită acestui nou context, date noi care să permită o construcţie strategică îndrăzneaţă?, mai spune jurnalistul.
„Criza politică persistentă prin care trece Moldova, îndepărtarea de visul european şi neliniştea provocată de comportamentul Rusiei au favorizat renaşterea unui curent de gândire care, cu puţin timp în urmă, părea condamnat la uitare definitivă şi cantonato doar în zona câtorva cercuri extremiste: unionismul… obiectivul declarat ar fi de a se ajunge la o nouă reunificare cu România, la un secol distanţă de prima, adică în 2018. În momentul în care UE este cutremurată de decizia UK de a a părăsi sistemul, această voinţă politică de a abandona orice suveranitate tocmai pentru a intra în UE, antrenând totodată şi o schimbare de frontiere, poate să pară un lucru paradoxal. Dacă se realizează, ar fi într-o anumită măsură comparabilă cu unificarea celor două Germanii în 1990, însoţită de integrarea automată a fostei RDG în Comunitatea Europeană”, se mi arată în articolul jurnalistului român.