Știrile false au inundat spațiul informațional din Republica Moldova, acest fenomen nu este caracteristic exclusiv țării noastre, ci este răspândit inclusiv în țările cu democrații mature, cum ar fi statele membre ale Uniunii Europene, sau Statele Unite. Astfel, știrile false s-au dovedit a fi un instrument foarte accesibil și eficient de manipulare a opiniei publice în scopuri politice, administrative sau economice, spune Inga Burlacu, membră a Consiliului de Presă din Moldova.
Aceasta declară că, deja difuzarea/publicarea știrilor false s-a extins de la rețelele de socializare sau paginile web pseudo-informative în mijloacele de informare cu statut bine definit.
Deși este o idee salutabilă, eforturile de combatere a știrilor false prin intermediul campaniilor „Stop Fals!” sunt insuficiente și dispersate,deoarece utilizatorii de surse de informare online nu sunt cei mai afectați de știrile false, întrucât au mai multe posibilități de verificare a informației.
,,Utilizatorii de surse de informare online nu sunt cei mai afectați de știrile false, deoarece ei au acces la mai multe resurse informaționale și au posibilitatea să verifice veridicitatea informațiilor. Există însă un grup enorm de consumatori de media care utilizează drept surse de informare posturile TV sau anumite publicații. Cum îi avertizăm pe acești consumatori despre știrile false? Cum îi educăm pe ei să abordeze critic informațiile pe care le citesc sau privesc? Vă amintiți de doamna care în campania electorală vorbea senină în fața camerei că a auzit la TV sau a citit în ziar despre cei 30 000 de sirieni? Nu cred că ea a urmărit pe rețelele de socializare mesajele privind combaterea acestei știri false”, spune Inga Burlacu într-un interviu pentru media-azi.md.md.
,,Pentru a înțelege mai bine fenomenul știrilor false am să fac o paralelă cu un alt fenomen, care a devenit comun și conștientizat de majoritatea societății – poluarea mediului ambiant. Pentru a-l preveni se întreprind acțiuni complexe, începând de la elaborarea și implementarea politicilor publice, până la mobilizarea comunităților, educarea copiilor, dezvoltarea pozițiilor ferme în raport cu problemele de mediu. Iată că știrile false și manipularea opiniei publice au devenit o problemă globală similară poluării mediului, cu impact la fel de grav pe termen lung. Prin urmare, pentru a combate sau minimiza efectul știrilor false este nevoie de acțiuni coordonate la toate nivelele, cu bătaie lungă. Este nevoie de timp, de răbdare și de conjugarea eforturilor. În ceea ce privește rolul Consiliului de Presă, da, acest for trebuie să fie unul din elementele care mobilizează societatea în combaterea știrilor false. Nu știu dacă putem câștiga lupta, dar sunt ferm convinsă că putem reduce efectul știrilor false și putem forma atitudini critice consumatorilor de media față de ceea ce citesc sau vizualizează”, mai spune Inga Burlacu.