Summit-ul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud) desfășurat zilele acestea în Rusia dă șansă Moscovei să pozeze încă o dată în inițiatoarea unor măsuri economice menite să ferească cele 5 piețe emergente de influența sistemului financiar occidental.
Încă din primele luni ale crizei din Ucraina, Rusia și-a concentrat atenția asupra pieței asiatice.
Citeşte şi: Rusia și alte 4 state au lansat rivalul FMI; Are un capital de 100 de miliarde de dolari
Dar, odată ce Japonia s-a alăturat țărilor care au inițiat sancțiuni economice împotriva sa, iar relația economică cu India nu a evoluat prea mult, China pare să fi rămas principalul aliat al Moscovei.
Chiar și așa însă, relația ruso-chineză are mai mult aspectul unui miraj, remarcă analiștii Reuters.
Multe hârtii…
Din primăvară anului trecut, Rusia a dezvoltat o mulțime de proiecte comune cu China: o nouă metodă de transferuri interbancare, o agenție de credit comună, ba chiar și noi alternative la Banca Mondială și FMI.
China și Rusia fac parte din grupul statelor care au inițiat apariția băncii BRICS, intitulată Noua Bancă de Dezvoltare, menită să finanțeze proiecte de infrastructura și alte investiții majore în statele membre.
Banca BRICS are în plan și asigurarea unui fond de rezervă de 100 de miliarde de dolari care să prevină o eventuală dezechilibrare a celor cinci piețe emergente în cazul unei crize a lichidităților la nivel global.
Cel mai important pas făcut a fost cel în domeniul cooperării energetice, China semnând un contract de 400 miliarde de dolari care presupune furnizarea de gaze naturale din Rusia pe 30 de ani și construirea unei rețele de transport a acestora de peste 3000 de km.
În noiembrie, cele două țări au convenit asupra creării unei rețele secundare de transport gaze naturale din Siberia de Vest până în provincia Xinjiang, de-a lungul rutei Altai.
Spre deosebire de rețeaua care pleacă din Siberia de Est până în China, ruta Altai va prelua din rezervele de gaze destinate Europei, dând șansa Moscovei de a alterna livrările în funcție de comenzi.
Moscova și-a deschis porțile pentru cooperare în sectoare care până acum au fost ferite de influența Beijingului, multe dintre acestea fiind considerate de importantă strategică: exploatarea petrolului și gazelor sau industria auto.
Între timp, companiile din China s-au străduit să asigure tehnologia la care firmele rusești nu mai aveau acces ca urmare a sancțiunilor economice dictate împotriva Moscovei, iar băncile asiatice au infuzat sumele necesare stabilizării sectorului bancar din Rusia.
Citeşte şi: Rusia şi China dau mâna oficial: E doar începutul
…puține fapte concrete
La un an după întocmirea mărețelor planuri de cooperare, proiectele nu par să fi avansat prea mult însă, unele fiind chiar abandonate de comun acord.
China s-a arăt mult mai preocupată de lansarea Băncii de Investiții în Infrastructura a Asiei (AIIB) decât de varianta băncii BRICS. Dealtfel, AIIB este un proiect la care Moscova a răspuns după o lungă ezitare.
Rusia s-a alăturat celorlalte 56 de state membre de pe 5 continente abia cu câteva zile înainte de termenul limită stabilit de Beijing pentru desemnarea membrilor fondatori.
În sectorul energetic, cele două state încă se zbat să își urmeze planurile inițiale.
Lucrările la magistrala est-siberiană de transport a gazelor naturale au demarat în septembrie 2014, dar fără să înainteze prea mult.
Analiștii se arată chiar sceptici în privința dării în folosință a gazoductului până în 2018, așa cum este stabilit în contract. Aceasta și ca urmare a faptului că Beijingul a refuzat să acorde un avans de 25 de miliarde de dolari înainte de începerea lucrărilor.
Citeşte şi: Deficitul bugetar al Rusiei a atins un nivel record
În septembrie, unul dintre oficialii Gazprom mărturisea că această chestiune este încă suspendată în aer. Pe de altă parte, gazoductul de pe ruta Altai încă nu are traseul stabilit cu exactitate.
Rușii nu pot aștepta nici măcar un preț bun pentru gazele livrate chinezilor, acestea fiind direcționate către zone retrase din China, departe de marile aglomerări industriale.
Mai mult, cele două guverne nu au fost în stare nici să stabilească redevența și cota de participare a Chinei în proiectul comun de exploatare a zăcămintelor din câmpul Vankor, unul din cele care ar urma să alimenteze gazoductul de pe ruta Altai.
Joc dublu
Obstacolele survenite în proiectele ruso-chineze par să urmeze aceeași linie a politicii externe adoptată de Beijing în privința crizei din Ucraina.
Media din China și-a exprimat înțelegerea față de argumentele aduse de Moscova în privința implicării sale în conflictul din estul Ucrainei, iar oficialii guvernului de la Bejing au criticat implementarea sancțiunilor dictate de Occident, dar cam atât.
Beijingul a refuzat să recunoască anexarea Crimeii, nu a votat pentru Rusia în cadrul Consiliului de Securitate al ONU atunci când a fost pusă în discuție rezoluția privind Ucraina și a întreținut relații strânse cu autoritățile de la Kiev.
Citeşte şi: Gazprom nu-și poate plăti datoriile pentru gazele importate din Turkmenistan
La doar câteva zile după răsturnarea regimului Yanukovici, Ministerul de Externe de la Beijing a anunțat că respectă alegerea făcută de poporul ucrainean, iar de atunci investițiile făcute de China în agricultura din Ucraina s-au intensificat.
Motiv de alarmă
China a reușit, de altfel, să își extindă discret sfera de influență în fostele republici sovietice Kazahstan, Kirghizstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan, lucru care stârnește neliniștea Moscovei.
Analiștii specializați în problemele Asiei Centrale estimează că metoda aplicată de ruși în estul Ucrainei, prin înarmarea rebelilor sau folosirea bazelor militare din regiune pentru a lansa atacuri sub acoperire, ar putea să fie folosită pe viitor și împotriva intereselor Chinei în Kazahstan, Kirghizstan sau Tadjikistan.
China și Rusia au afișat adesea poziții apropiate în soluțiile oferite pentru rezolvarea crizei ucrainene, dar au eșuat în a dezvolta proiectele comune anunțate cu atâta fast.
Recenta dezghețare a relațiilor ruso-chineze nu ar trebui supraevaluată. Aceasta nu va marca o mișcare tectonică în relațiile diplomatice internaționale, iar noua dragoste fulgerătoare a Moscovei pentru Beijing nu este în stare să scoată Rusia din izolarea sa pe plan internațional, cred analiștii Reuters.
Citeşte şi: Probleme economice în China; Bursa s-a prăbușit