Formaţiunile moderate, proeuropene – centru-dreapta şi centru-stânga – vor avea o majoritate de aproximativ 70% în PE, astfel că linia politică la nivelul UE va fi menţinută după euroalegeri, în pofida progreselor obţinute în unele ţări de partide antisistem şi a temerilor exprimate după scrutin.
Potrivit rezultatelor care se conturează, grupul Partidului Popular European (PPE, centru-dreapta) va avea 214 mandate (28,5 la sută) din totalul de 751. Creştin-democraţii sunt urmaţi de socialişti (centru-stânga), cu 189 de mandate (25,17 la sută), de Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE, centru-dreapta), cu 66 de locuri (8,79 la sută), şi de Verzi/Alianţa Europenilor Liberi (stânga moderată, progresistă), cu 52 de locuri (6,92 la sută).
Grupul Reformiştilor şi Conservatorilor Europeni (ECR, dreapta eurosceptică) a obţinut 46 de locuri (6,13 la sută), iar Stânga Europeană Unită/Stânga Ecologistă Nordică (comunişti – extrema-stângă) – 42 de mandate (5,59 la sută).
Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei (EFD), din care fac parte partide populiste eurosceptice precum UKIP, va avea 38 de mandate (5,06 la sută). Şaizeci şi trei de mandate au mers la independenţi (8,39 la sută).
Partide eurosceptice au înregistrat progrese în anumite ţări, dar vor continua să fie forţe marginale în Parlamentul European. Partidul Independenţei Marii Britanii (UKIP, populist, eurosceptic) va avea 24 de locuri (faţă de 13 în 2009), iar Frontul Naţional (naţionalist, Franţa), 25 de locuri.
Astfel, formaţiunile moderate proeuropene, atât de centru-dreapta, cât şi de centru-stânga, vor avea cel puţin 521 de locuri din totalul de 751, reprezentând aproape 70 la sută, o situaţie care indică, cel mai probabil, menţinerea liniei politice actuale în Parlamentul European şi la nivelul Uniunii Europene, în contextul în care PE va avea o influenţă decisivă asupra desemnării preşedintelui Comisiei Europene, Executivul spaţiului comunitar.
Cu toate acestea, ascensiunea populismului, progresele obţinute de partidele eurosceptice reprezintă un semnal de alarmă adresat liderilor europeni privind modul în care cetăţenii europeni percep integrarea comunitară şi politicile Bruxelles-ului. În plus, votul eurosceptic ar putea fi şi un efect al politicilor de austeritate aplicate în ultimii ani. Din aceste puncte de vedere, rezultatul euroalegerilor va fi, categoric, un criteriu de care atât liderii europeni cât şi cei de la nivel naţional vor trebui să ţină cont.