La Sankt Petersburg, fostul cancelar german, Gerhard Schröder, s-a întâlnit cu preşedintele Vladimir Putin, pentru a serba cu întârziere ziua sa de naştere. În toiul crizei din Ucraina, Schröder şi Putin se îmbrăţişează cordial, gest criticat dur în Germania.
Fostul cancelar german şi-a serbat luni împlinirea celor 70 de ani în compania lui Vladimir Putin. Fotografii cu Schröder, zâmbind larg şi îmbrăţişându-se călduros cu preşedintele rus după ce coboară din maşină, în faţa Palatului Iusupov de la Sankt Petersburg, au făcut înconjurul presei germane şi au determinat Guvernul federal să se distanţeze.
Verzii germani, foştii parteneri de coaliţie ai fostului cancelar, şi-au exprimat furia marţi. Criticând „un episod trist în istoria oportunismului politic”, ei s-au declarat „stânjeniţi” de această „identificare fără nuanţe a lui Schröder cu despotul Putin”, a declarat pentru cotidianul Handelsblatt Volker Beck, un purtător de cuvânt al grupului parlamentar al formaţiunii, scrie Mediafax.
Schröder a fost chestionat la începutul lunii martie de jurnalişti de la săptămânalul german Die Zeit despre criza din Crimeea. El a declarat că Rusia încalcă dreptul internaţional, dar că şi el, în calitate de cancelar, a făcut asta în 1999, când a trimis avioane de luptă în Balcani, să bombardeze Serbia sub culorile NATO. „Aceasta s-a întâmplat fără mandat din partea Consiliului de Securitate ONU”, a subliniat Schröder.
Pentru această declaraţie, laburistul german a fost atacat vehement. La televiziunea publică ZDF, el a explicat ulterior că Germania are o responsabilitate istorică pentru cei 25 de milioane de ruşi ucişi de Germania nazistă. Schröder a subliniat că este de-a dreptul fatală compararea acţiunilor lui Putin cu cele ale lui Hitler, înainte de izbucnirea ultimei conflagraţii mondiale.
Cu un deceniu în urmă, când Schröder a împlinit 60 de ani, Putin a venit la Hanovra să-l sărbătorească, însoţit de un întreg cor de cazaci, scrie dw.de.
Schröder a fost cancelarul social-democrat al Germaniei în perioada 1998-2005. În prezent, el conduce comitetul acţionarilor North Stream AG, societatea care deţine controlul asupra gazoductului cu acelaşi nume. El a fost numit în această funcţie de către gigantul rusesc Gazprom, care deţine un pachet majoritar în proiect, demarat în 2005 şi care a început să transporte gaze în 2011.