Fosile vechi de 7,2 milioane de ani, descoperite în Grecia, indică faptul că omul a apărut în Europa, şi nu în Africa

Fosile vechi de 7,2 milioane de ani, descoperite în Grecia, indică faptul că omul a apărut în Europa, şi nu în Africa

Specia umană a apărut şi s-a dezvoltat în spaţiul mediteraneean estic, în urmă cu aproximativ 7,2 milioane de ani, arată noile analize ale unor fosile de hominizi, botezaţi de specialişti „El Graeco“. Sunt contrazise, astfel, teoriile că omul ar fi apărut în Africa.

În 1944, în Pyrgos Vassilissis, Grecia, a fost descoperită o mandibulă cu dinţi antică, însă nu i s-a acordat prea mare atenţie în acel moment. Lumea era în plin război mondial, avea alte preocupări. Totuşi, interesul pentru fosilă, dar şi pentru Pyrgos Vassilissis – o fostă proprietate regală din Grecia continentală – este acum în creştere, în urma publicării unui anunţ privind o descoperire uimitoare realizată de o echipă internaţională de cercetători.

Într-un articol publicat în revista „PLOS ONE“, cercetătorii arată că mandibula probabil a aparţinut celui mai vechi hominid descoperit până acum, oferind astfel dovezi că ultimul strămoş comun al cimpanzeilor şi al oamenilor a trăit în spaţiul mediteraneean estic.

Un al doilea articol descrie clima regiunii în perioada în care au existat aceşti hominizi, Graecopithecus freybergi, numiţi de cercetători, informal, „El Graeco“. Aşadar, toate aceste descoperiri susţin ideea că Pyrgos Vassilissis se află într-o zonă în care s-a dezvoltat omenirea, acum 7,2 milioane de ani.

Importanţa dinţilor

Madelaine Böhme, liderul de proiect, de la Centrul Senckenberg pentru Evoluţia Umană şi Universitatea din Tübingen şi co-autorul Nikolai Spassov, de la Academia de Ştiinţe a Bulgariei, împreună cu alţi colegi, au analizat atât fosila din Pyrgos, precum şi un premolar superior, descoperit în Azmaka, Bulgaria.

„El Graeco este cel mai vechi hominid cunoscut până acum“, a declarat Spassov. Este cu câteva sute de mii de ani mai vechi decât cel mai vechi hominid descoperit în Africa – Sahelanthropus, descoperit în Ciad, a fost plasat acum 6-7 milioane de ani.

Antropologii folosesc termenul hominid pentru că ultimul strămoş comun al oamenilor şi cimpanzeilor a păstrat atât caracteristici de la primate, cât şi umane. Deşi El Graeco este cunoscut doar din maxilarul fosil şi din premolar, echipa de cercetători a putut vedea cu ajutorul tomografiei computerizate cum au evoluat trăsăturile spre forme mai umane şi cum rădăcinile premolarilor s-au micşorat pe scară largă. „În timp ce maimuţele mari au, de obicei, două sau trei rădăcini separate şi divergente, cele ale hominidului Graecopithecus sunt convergente şi parţial fuzionate – o caracteristică specifică omului modern, omului timpuriu şi câtorva specii de hominizi, inclusiv Ardipithecus şi Australopithecus“, a declarat Böhme. „Nu se cunosc astfel de rădăcini la niciun alt hominid“, a adăugat şi Spassov, spunând şi că analiza mediului în care a trăit El Graeco a arătat că era o savană.

În legătură cu Africa

Cercetătorii au studiat fragmentele microscopice de particule de cărbune şi de silicat din plante (fitoliţi), pentru a putea reconstrui climatul din acea perioadă în spaţiul mediteraneean estic şi în Africa de Nord. „Fitoliţii oferă probe că au existat secete severe, iar analiza cărbunelui indică faptul că aveau loc incendii de vegetaţie periodice. Pe scurt, acum reconstruim o savană, cu girafe, gazele, antilope, rinoceri – animale care au fost descoperite împreună cu Graecopithecus“.

Oamenii de ştiinţă au analizat, în continuare, sărurile, izotopii de uraniu, toriu şi plumb, descoperite în particulele de praf provenind din deşertul Sahara, care adesea sunt transportate de furtuni înspre Marea Mediterană. Datarea acestor elemente şi analizarea răspândirii lor sugerează că deşertul Sahara s-a format în urmă cu 7-8 milioane de ani. „Formarea incipientă a unui deşert în Africa de Nord, acum mai bine de 7 milioane de ani, şi răspândirea savanelor în Europa de Sud este posibil să fi jucat un rol esenţial în despărţirea descendenţelor umane şi ale cimpanzeilor“, s spus Böhme.

Astăzi, această teorie este numită „North Side Story“, reamintind de o ipoteză lansată de antropologul Yves Coppens, cel care a descoperit fosila „Lucy“, în Africa. Teoria lui Coppens, cunoscută drept „East Side Story“, susţine că hominizii au evoluat mai întâi în Marele Rift din Kenya.

Imaginea de ansamblu, luând în considerare fosilele descoperite în Africa, Asia şi Europa, indică faptul că primele primate au venit din Asia, acum mai bine de 40 de milioane de ani. Unele au mers în Africa. După mulţi ani de evoluţie, anumite specii – cunoscute drept hominizi – au călătorit înapoi în Europa şi Asia, în urmă cu aproximativ 14 milioane de ani, a explicat Böhme. „Strămoşii lui El Graeco sunt hominizi eurasiatici, aşa cum este Ouraanopithecus din Grecia“, a arătat cercetătoarea.

Cercetătorii nu au exclus posibilitatea ca urmaşii lui El Graeco să fi migrat în Africa, însă este posibil şi ca aceşti descendenţi şi alţi hominizi să fi rămas în spaţiul mediteraneean şi să se fi răspândit în Europa şi Asia. În acest caz, ar fi putut evolua în Neanderthali, Denisovani şi ceilalţi oameni timpurii cunoscuţi în aceste regiuni, care sunt legaţi direct de popoarele europene şi asiatice de astăzi. Dacă viitoarele dovezi vor susţine aceste ipoteze, atunci s-ar putea modifica toate cunoştinţele general acceptate privind istoria umană timpurie.

0