Decanul Baroului de avocați Chișinău, Emanoil Ploșniță, a depus o sesizare la Curtea Constituțională în apărarea clientei sale, judecătoarea Domnica Manole, după ce un procuror a refuzat să înceapă urmărirea penală, iar altul a dispus, după 1 an și trei luni, reînceperea urmăririi pe același caz.
În sesizarea sa, avocatul Emanoil Ploșniță menționează că CNI a emis un act de constatare, unde se menționa că magistrata n-ar fi indicat în declarația sa de avere pentru 2013 o sumă pe bani virată pe contul soțului acesteia. În februarie 2015 însă procurorul Anticorupție care se ocupa de caz a dispus neînceperea urmăririi penale pe motiv că în acțiunile judecătoarei nu existau elemente ale infracțiunii invocate în actul de constatare, scrie bizlaw.md.
Motivul sesizării, prevăzut de procurorul Eduard Harunjen
Peste 1 an și trei luni, procurorul anticorupție Viorel Morari dispune anularea ordonanței de refuz pentru neînceperea urmăririi penale și efectuarea unui control suplimentar în cadrul aceluași proces penal. Conform lui Morari, procurorul de atunci nu a stabilit corect circumstanțele cazului și nu le-a evaluat corect. Deci, ar fi fost o carență de procedură, imputabilă acuzatorului de stat. Viorel Morari a solicitat reînceperea urmăririi penale în baza articolului 274, alineat 7 al Codului de Procedură Penală, articol care și constituie motivul adresării avocatului la Curtea Constituțională.
De altfel, procurorul interimar Eduard Harunjen i-ar fi reproșat diplomatic avocatului să încearcă să transfere acest caz sub incidența Hotărârii Constituționale nr.12 din mai, anul trecut. Harunjen s-a referit la o sesizare depusă, de asemenea, de un avocat, în privința încălcării drepturilor fundamentale ale clientului său, acesta fiind urmărit penal de două ori pentru aceeași infracțiune, fără a fi depistate circumstanțe noi ale cazului sau care nu au fost știute atunci.
Emanoil Ploșniță a făcut și el o paralelă cu Hotărârea Curții Constituționale din mai, anul trecut. Avocatul de atunci contestase articolul 287 din Codul de Procedură Penală care prevede, de asemenea, reluarea cauzei penale, după clasarea acesteia. Argumentele celor doi avocați sunt aproape identice – o persoană nu poate fi trasă la răspundere, dar nici urmărită penal de două ori în aceeași cauză. Desigur, legislația prevede excepții, iar acestea sunt formulate pentru a respecta atât drepturile fundamentale de ambele părți – reluarea urmăririi penale poate avea loc numai dacă a trecut nu mai mult de un an de la clasarea cauzei și poate avea loc numai dacă „ sunt fapte noi sau recent descoperite, sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunţată”, a menționat atunci Curtea Constituțională.