Cine a creat semnul STOP și care a fost motivul

Cine a creat semnul STOP și care a fost motivul

Există câteva obiecte din jurul nostru despre care pur și simplu nu ne punem întrebări, iar asta pentru că mereu au fost acolo.

Un exemplu în acest sens este indicatorul de circulație STOP. Obiectul de culoare roșu aprins, într-o formă octogonală, este cunoscut pe plan internațional. Totuși, care sunt originile sale. Istoria arată că atât forma, cât și culoarea nu au făcut parte din designul original. Erau parte dintr-o poveste mai lungă care a început cu mulți ani înainte ca un cetățean să fie interesat de trafic sau, mai mult, să se plângă de el.

William Phelps Eno este pionierul căruia i se acordă recunoașterea pentru conceptul original al semnului STOP. El a militat în favoarea utilizării automobilelor la scară largă. Deoarece începutul secolului al XX-lea a fost un fel de „lume nouă curajoasă” în ceea ce privește automobilele, nu s-a acordat prea multă atenție modului în care autoturismele ar împărți spațiul cu pietoni sau cu cai sau biciclete.

Eno a fost destul de influent, ținând cont că era fiul unui familii foarte bogate din New England, iar eforturile sale s-au concentrat pe datoria sa civică de a crea noțiunea de responsabilitate individuală în mintea șoferilor. El a început schimbarea cu New York și a ajutat orașul să dezvolte, mai întâi, ”regulile drumului” în 1909, iar în deceniul următor un manual de reglementare a circulației poliției, primul manual de a cest fel care a existat vreodată.

Forma și culoarea semnului STOP

Datorită eforturilor lui Eno, diferite state au început să urmeze exemplul cu semne și semnale mici. Forma a evoluat din 1923, ca parte a unei scheme de la inginerii din Asociația Statelor Highway din Mississippi, care clasifică formele în funcție de gradul de prudență. Octogonul, după părerea lor, este al doilea cel mai important după cerc.

Culoarea a venit mult mai târziu, după multe încercări de combinare a semnelor, cu semnul de stop modern, așa cum îl știm astăzi, nefiind dezvăluit până în 1954, ironic, după moartea lui Eno. „Roșul a fost întotdeauna asociat cu oprirea”, spune Gene Hawkins, profesor la Universitatea A&M din cadrul Facultății de Construcții.

0