Europa se confruntă în prezent cu patru mari probleme, care ar putea schimba Bătrânul Continent așa cum îl știm acum.
Ideea e prezentată de Rom Kertweg, senior research fellow la Centre for European Reform, într-un editorial publicat de The Independent.
Analistul susține că cei patru călăreți ai Apocalipsei – anume: criza financiară prin care trece Grecia, migrația ilegală din Marea Mediterană, agresiunea Rusiei și ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – pot aduce modificări semnificative ale caracterului fundamental al UE.
Elenii
Riscul ca Grecia să intre în faliment și posibila ieșire din zona euro reprezintă cel mai mare pericol, în viziunea analistului citat.
„Un Grexit ar avea consecințe neprevăzute, nu doar pentru eleni, ci și pentru UE: va ridica mari semne de întrebare în legătură cu direcția pe care o va urma uniunea monetară către o integrare mai mare și ar putea avea un efect de recul pentru alte state membre”, susține acesta.
De vreme ce termenul-limită se apropie cu repeziciune (sfârșitul lunii iunie – n.red.) pentru plata a 1,6 miliarde de euro către Fondul Monetar Internațional, se pare că una dintre părți va fi nevoită să cedeze.
„Premierul Alexis Tsipras se află în fața unei confruntări în Consiliul European (care are loc joi și vineri – n.red.) cu creditori sceptici precum Germania și Finlanda, dar trebuie să convingă și alți foști debitori, precum Spania sau Portugalia, că Atena merită tot acest efort. Mai mult, pentru ca înțelegerea să rămână în picioare, liderul grec e nevoit să își convingă și colegii de la Atena că nu s-a predat creditorilor, așa că va încerca să obțină o tăiere a datoriei”, a opinat Rom Kertweg.
Citeşte şi: Ucraina: Situația este „la limita unui război de anvergură”
Rusia
În viziunea analistului, mișcările agresive ale Rusiei reprezintă al doilea cel mai mare pericol, deoarece pun la încercare abilitatea UE de a asigura securitatea granițelor sale.
„Oamenii încă mor în fiecare zi în estul Ucrainei. Tratatul de pace de la Minsk are unele scăpări, dar statele europene sunt pregătite să le treacă cu vederea. Liderii UE cred că ajutorul Rusiei e necesar în discuțiile cu Iranul în domeniul nuclear, dar și în rezolvarea războiului civil din Siria”, susține Rom Kertweg.
Sancțiunile au fost extinse cu încă șase luni, iar cele legate de anexarea Crimeii cu încă un an. De asemenea, liderii UE ar putea da din nou asigurări că vor mări cheltuielile pe Apărare și să dea un semnal Rusiei că legătură cu NATO e foarte puternică.
Însă țara condusă de Vladimir Putin face în continuare amenințări. Miercuri, secretarul adjunct al Consiliului rus de Securitate, Evgheni Lukianov, a sfătuit Polonia și România să nu se gândească să plaseze pe teritoriile lor elemente ale apărării antirachetă și lansatoare de rachete. Altfel, riscă să devină ținte ale Rusiei.
Declarațiile au venit după ce secretarul american al Apărării, Ash Carter, a anunțat că SUA vor pre-poziționa tancuri, artilerie și alte echipamente militare în estul și centrul Europei, inclusiv în țara noastră.
Citeşte şi: Iohannis: Toate statele UE vor primi migranţi într-un număr mai mic sau mai mare
Imigranți ilegali
În primele șase luni din 2015, 1.868 de migranți au murit încercând să traverseze Marea Mediterană dinspre nordul Africii. Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, cam 114.000 de persoane au ajuns în Europa, în special în Italia și Grecia.
„UE încearcă să pară dură. În această săptămână, a lansat o misiune condusă de Italia pentru a monitoriza mișcările maritime. Forțele navale europene ar putea face controale, iar acest lucru este stipulat într-un draft al unei rezoluții ONU.
Dar adevărata controversă e reprezentată de propunerea ca imigranții veniți de pe continentul african să fie redistribuiți în toate statele membre UE. Acest lucru ar mai ridica din povara pe care o resimt Grecia și Italia, însă Marea Britanie, Franța și multe alte state sunt împotriva ideii”, a amintit analistul.
Politicienii de la Roma se simț astfel abandonați în fața acestei uriașe probleme, așa că au amenințat că le vor da imigranților vize temporare, pentru ca să călătorească liberi prin UE.
Dacă acest lucru se va întâmpla, atunci solidaritatea la nivel european va fi pusă sub un mare semn de întrebare, la fel ca libertatea mișcării, remarcă Rom Kertweg, având în vedere că Franța a menționat că ar putea înăspri controalele la graniță, iar Ungaria a precizat că va ridica garduri la frontiere.
Citeşte şi: Brexit, mult mai periculos pentru Europa decât Grexit
Brexit
Ultima, dar nu cea din urmă problemă este posibilitatea ca Marea Britanie să iasă din UE.
Premierul englez David Cameron va organiza un referendum pe această temă în următorii doi ani. Până atunci, el își va expune agenda legată de reforme referitoare la relația cu Uniunea. Negocierile vor fi dure, mai ales dacă britanicul nu va avea aliați în Consiliu. Mai mult, un Brexit ar avea consecințe nefaste pentru această țară. De exemplu, giganții bancari ar putea zbura din Londra.
Pe scurt, Cameron vrea un transfer de putere de la Bruxelles la capitala Regatului Unit.
Cine va îmblânzi acești călăreți?
Analistul Rom Kertweg consideră că îmblânzirea acestor călăreți nu va fi ușoară, având în vedere că poate fi făcută doar dacă guvernele aleg o soluție europeană în detrimentul agendelor proprii.
Crizele simultane au devenit noua normalitate pentru UE, iar liderii trebuie să se confrunte cu acest cvartet de amenințări dacă vor să ferească blocul comunitar de un colaps, încheie editorialistul.
În ultima carte a Noului Testament, cei patru călăreți aduc Apocalipsa asupra lumii înainte de Judecata de Apoi. Ei simbolizează bolile, războiul, foametea și moartea.
Citeşte şi: Cinci puncte vulnerabile care pot destabiliza Europa şi economia globală