2016 a fost anul în care utilizarea cinică a retoricii de „noi vs ei”, de învinuire, ură și teamă la nivel global a atins cote nemaivăzute din anii 1930. Prea mulți politicieni răspund la temerile economice și de securitate legitime cu o manipulare otrăvitoare și de dezbinare a politicilor de identitate într-o încercare de a câștiga voturi, a declarat SalilShetty, secretarul general al Amnesty International.
Manipularea oamenilor în baza fricii acestora a devenit o forță periculoasă în problemele mondiale. Fie că este vorba de Trump, Orban, Erdoğan sau Duterte, din ce în ce mai mulți politicieni care se auto-numesc anti-sistem recurg la o agendă toxică, în baza căreia grupuri întregi de oameni sunt abordate în rol de câini de vânătoare, țapi ispășitori și sunt dezumanizate.
„Politica demonizării de astăzi promovează cu nerușinare o idee periculoasă precum că unii oameni sunt mai puțin umani decât alții, lipsind de umanitate grupuri întregi. Acest lucru amenință să desfrâneze cele mai întunecate aspecte ale naturii umane, se arată în raportul „Situația privind Drepturile Omului în lume”, care oferă cea mai cuprinzătoare analiză a situației drepturilor omului din lumea întreagă, mai exact 159 țări.
Amnesty International a documentat încălcări grave ale drepturilor omului în 2016 în 159 de țări. Exemple de creștere și impact al retoricii toxice, reprimărilor naționale ale activismului și libertății de exprimare evidențiate de către Amnesty International în raportul său anual includ, dar nu se limitează, la:
Bangladesh: În loc să ofere protecție pentru sau să investigheze asasinarea activiștilor, reporterilor și bloggerilor, autoritățile au urmărit procese împotriva mass-media și opoziția pentru, printre altele, postările pe Facebook.
China: Represiunea împotriva avocaților și activiștilor a continuat, inclusiv detenția, confesiunile și hărțuielile televizate ale membrilor familiei.
RDC: Activiștii pro-democrație au fost supuși măsurilor de arest arbitrar și, în unele cazuri,
detenție prelungită.
Egipt: Autoritățile au recurs la interdicții de călătorie, restricții financiare și înghețarea activelor pentru a submina, intimida și impune la tăcere grupurile societății civile.
Etiopia: Un guvern din ce în ce mai tolerant față de voci opozante a folosit legi anti-terorism și o stare de urgență pentru a intimida jurnaliști, apărători ai drepturilor omului, opoziția politică și, în special, protestatarii, care au fost întâmpinați cu o forță excesivă și letală.
Franța: Măsurile de securitate în cadrul stării de urgență prelungite au inclus mii de percheziții la domiciliu, precum și interdicții de călătorie și rețineri.
Honduras: Berta Cáceres și alți șapte activiști pentru drepturile omului au fost asasinați.
Ungaria: Retorica guvernamentală a militat pentru o marcă de dezbinare a politicii de identitate și o viziune întunecată a „Fortăreței Europa”, ceea ce a fost transpus într-o politică de represiune sistematică privind drepturile refugiaților și ale migranților.
India: Autoritățile au folosit legi represive pentru a limita libertatea de expresie și reduce la tăcere vocile critice. Apărătorii și organizațiile pentru drepturile omului au continuat să se confrunte cu hărțuire și intimidare. Legile opresive au fost folosite pentru a încerca să reducă la tăcere activiștii din rândurile studenților, cadrelor universitare, jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului.
Iran: Suprimarea intensă a libertății de exprimare, de asociere, de întrunire pașnică și credințe religioase. Criticii pașnici arestați în urma unor procese extrem de inechitabile în fața instanțelor revoluționare, inclusiv jurnaliști, avocați, bloggeri, studenți, activiști pentru drepturile femeilor, realizatori de film și chiar muzicieni.
Myanmar: Zeci de mii de oameni de etnie Rohingya care au rămas deposedați de cetățenie – deplasați prin „operațiuni de curățare” pe fundalul raportării cazurilor de execuții ilegale, focuri trase asupra civililor, viol și arestări arbitrare. Între timp, presa de stat a publicat articole cu conținut de limbaj alarmant de dezumanizant.
Filipine: Un val de execuții extrajudiciare a urmat după ce președintele Duterte a promis să omoare zeci de mii de persoane suspectate că ar fi implicate în acțiuni în comerțul cu droguri.
Rusia: Guvernul a strâns lațul în jurul ONG-urilor naționale, intensificând în același timp propaganda prin care criticii sunt etichetați ca fiind „nedoriți” sau „agenți străini”, și prima urmărire penală a ONG-urilor în cadrul unei legi privind „agenți străini”. Între timp, zeci de ONG-uri independente care primesc finanțare străină au fost adăugate la lista de „agenți străini”. Pe plan extern a existat încălcarea totală a dreptului internațional umanitar în Siria.
Arabia Saudită: critici, apărători ai drepturilor omului și activiști pentru drepturile minorităților au fost reținuți sau încătușați pentru acuzații formulare foarte vagi, cum ar fi „insultarea statului”. Forțele coaliției conduse de Arabia Saudită au comis încălcări grave ale dreptului internațional, inclusiv pentru pretinse crime de război în Yemen. Forțele coaliției au bombardat școli, spitale, piețe și moschei, omorând și rănind mii de civili cu folosirea armelor furnizate de guvernele din SUA și Regatul Unit, inclusiv bombe cu dispersie interzise la nivel internațional.
Sudanul de Sud: Luptele permanente au continuat să producă consecințe umanitare devastatoare pentru populațiile civile, cu încălcări și abuzuri ale drepturilor internaționale ale omului și ale dreptului umanitar.
Sudan: Există dovezi incontestabile de utilizare a armelor chimice de către forțele guvernamentale din Darfur. Adversarii și criticii suspectați ai guvernului au fost supuși unor arestări și rețineri arbitrare. Utilizarea excesivă a forței de către autorități pentru a dispersa întrunirile de oameni a dus la numeroase victime.
Siria: Impunitatea pentru crime de război și abuzuri ale drepturilor omului a continuat, inclusiv prin atacurile nediferențiate și atacurile directe asupra civililor și asedii mai lungi asupra civililor. Comunitatea pentru drepturile omului a fost zdrobită aproape complet, iar activiștii fie închiși, torturați, dispăruți, sau forțați să fugă din țară.
Thailanda: Forțele de urgență, legile privind defăimarea și răscoalele au fost folosite pentru a limita libertatea de exprimare.
Turcia: Zeci de mii închiși după lovitura de stat eșuată, cu sute de ONG-uri suspendate, o represiune masivă asupra mass-media și atacuri violente continue în zonele kurde.
Marea Britanie: După referendumul privind ieșirea din Uniunea Europeană a urmat o creștere bruscă a crimelor motivate de ură. O nouă lege cu privire la supraveghere a acordat competențe semnificativ mai mari agențiilor de informații și altor agenții în ceea ce privește violarea intimității oamenilor.
SUA: O campanie electorală marcată de retorică discriminatorie, misogină și xenofobă a trezit îngrijorări serioase cu privire la puterea viitoarelor angajamente americane față de drepturile omului pe plan intern și la nivel global.
Venezuela: Hărțuirea apărătorilor drepturilor omului, care au abordat problema crizei umanitare cauzate de incapacitatea guvernului de a îndeplini drepturile economice și sociale ale populației.