Peste 98% din buletinele de vot exprimate în cadrul alegerilor din Ucraina au fost numărate. În mod surprinzător, câștigător este Frontul Popular, al premierului Arseni Iațeniuk, care a ocupat prima poziție, contrar sondajelor de opinie efectuate înaintea desfășurării scrutinului, care dădeau drept învingător detașat blocul electoral al președintelui Petro Poroșenko.
Șase partide au acces în Parlament
22,2% din voturi a acumulat partidul din care fac parte, printre alții, premierul Arseni Iațeniuk, fostul președinte al Parlamentului Olexandr Turcinov, sau ministrul de Interne Arsen Avakov. Pe poziția secundă, cu 21,8% din sufragii, s-a clasat blocul lui Poroșenko, urmat la mare distanță de „Samopomici” (11%), formațiune condusă de primarul orașului Lvov.
Singura formațiune prorusă care a acces în Parlament este Blocul de Opoziție, care a luat grosul voturilor în regiunile din est, acumulând în total de 9,3% din sufragii. Radicalii lui Oleg Liașko au acumulat 7,4%, în timp ce „Batkivșina”, formațiunea fostului premier Iulia Timoșenko trece la limită pragul electoral, acumulând 5,7% din voturi. Partidul Naționalist „Svoboda” s-a dovedit a fi marele perdant al acestor alegeri, lipsindu-i doar 0,3% pentru a accede în Parlament. Nu au ajuns în viitorul legislativ nici comuniștii, care au acumulat 3,8%.
Cum au votat regiunile Ucrainei
Cu toate că proeuropenii vor avea peste 80% din mandate în Parlament, Ucraina rămâne încă un stat divizat între est și vest în privința preferințelor politice, iar modul de repartizare al voturilor demonstrează din plin această teză.
Acest lucru se vede cel mai bine în momentul în care analizăm felul în care s-au repartizat voturile pentru Blocul de Opoziție, singura formațiune prorusă care va avea reprezentanți în Parlament. Prorușii au câștigat alegerile în 5 regiuni din est: Lugansk (36%), Donețk (38%), Harkov (33%), Dnipropretrovsk (25%) și Zaporoje (22%).
După cum se vede și în infograficul de mai jos, acest partid a obținut rezultate de trecere a pragului electoral doar în estul și sud-estul țării (regiunile colorate în albastru).
Faptul că în continuare în est există simpatii pronunțate proruse îl demonstrează și rezultatul obținut de comuniști, care au acumulat peste 5% în 7 regiuni din sud-est.
Un alt partid prorus, Silnaia Ucraina, la fel, a obținut scoruri bune în regiunile din sud-est. Ca și în cazul comuniștilor, nu a trecut însă pragul electoral.
Pe de altă parte, partidul lui Arseni Iațeniuk, câștigătorul alegerilor, a obținut grosul voturilor din centrul și vestul țării, fiind votat în regiunile din est de sub 10% din alegători.
De o repartizare a voturilor în proporții mai apropiate pe regiuni s-a bucurat blocul lui Petro Poroșenko, care a obținut peste 30% într-o singură regiune, fiind votat și de aproximativ 15% din alegătorii din regiunile din est.
Prezența scăzută la vot în regiunile din est și adversitatea ucrainenilor față de Putin au făcut ca Kremlinul să piardă controlul asupra Ucrainei
Succesul partidelor proeuropene este unul categoric, dar el a fost determinat de mai mulți factori. În primul rând de agresiunea rusă în Ucraina, care a mobilizat electoratul proeuropean, dar a și trezit din letargie o parte din electoratul neutru, de centru. Acest fapt este dovedit și de intenția de aderare la NATO în rândul ucrainenilor, care a ajuns de la 22% în vara lui 2013 la aproape 45% în toamna acestui an.
Un alt factor important care a dus la un asemenea rezultat a fost lipsirea de dreptul de vot a peste 2,5 milioane de persoane din Crimeea, Donețk și Lugansk. În mare parte, voturile acestora ar fi mers spre partidele proruse.
Totodată, am avut parte și de un decalaj important în privința prezenței la vot între centru-vest și sud-est. Dacă în Lvov s-a înregistrat chiar 70% prezență la vot, atunci în Donețk și Lugansk participarea a fost de puțin peste 30%. Nici în celelalte regiuni din sud-est nu s-a înregistrat o prezență mai mare de 50%.
Prezența la vot
În total, 52,42% din alegători s-au prezentat la vot la alegerile din 26 octombrie, față de 58% prezență în cadrul alegerilor din 2012.