„Este evident că odată cu crearea Comisiei parlamentare de anchetă, acest caz (n.r. Laundromat) a căpătat o conotație politică. Ancheta parlamentară s-a limitat, în mare parte, pe solicitarea materialelor din dosar, fapt inadmisibil și ilegal. Este clar că activitatea comisiei a urmărit două lucruri: PR-ul politic și deturnarea atenției societății de la investigarea fraudei bancare. Pentru cetățeni vreau să precizez că, dincolo de declarațiile politico-populiste precum că Procuratura intenționează să claseze dosarul Laundromat, investigațiile noastre se derulează și vor continua până la stabilirea tuturor circumstanțelor.” Declarația aparține procurorului general, Alexandr Stoianoglo, și a fost făcută în cadrul prezentării rapoartelor de activitate a Consiliului Superior al Procurorilor și Procuraturii R. Moldova pentru anul 2020.
În același raport, procurorul general a făcut refere la dosarul care investighează furtul banilor din sistemul bancar moldovenesc. El a menționat aici că activitatea instanțelor de judecată e destul de dubioasă, iar Banca Centrală nu vrea să se implice activ în finalizarea anchetei.
„Dosarul l-am moștenit de la predecesori care timp de 5 ani au mimat ancheta. În decursul unui an am răsturnat aranjamentele ticluite timp de cinci ani, care intenționat duceau spre o pistă greșită pentru a se îndepărta de la adevărații organizatorii, executori și beneficiari ai fraudei bancare. În tot acest proces, le-am reparat greșelile, omisiunile și erorile făcute deliberat pentru a-i scăpa pe cei vinovați de răspundere și a-i incrimina pe cei care nu au avut tangență cu această fraudă„, a mai spus șeful Procuraturii Generale.
Stoianoglo a menționat că nici Banca Națională a Moldovei (BNM), vizată în anchetă, nu ar avea dorința de a se implica activ în finalizarea dosarului privind frauda bancară.
„Eu nu mai vorbesc deja despre apatia și nedorința Băncii Naționale de a contribui la investigații, precum și totala indiferență, iar uneori interesul dubios al instanțelor de judecată de a ne bloca acțiunile procesual-penale anume pe acest dosar. Anume pentru investigarea acestei cauze penale, Procuratura a fost supusă unor presiuni și critici fără precedent, potrivit cărora, am revenit în anii 90 sau am avea conexiuni cu anumiți figuranți din dosar. Am ajuns până la aceea că unii procurori responsabili de investigarea acestui dosar au fost filați de către foști factori de decizie din cadrul poliției, care în prezent, deservesc interesele unui important figurant pe dosar. Dacă e să spunem lucrurilor pe nume, atunci investigarea Furtului miliardului este un adevărat război. Un război cu figuranții dosarului, cu avocații lor, cu BNM și instanțele de judecată. Cu toate acestea, anul 2021 va fi unul determinant pentru elucidarea cazului. Majoritatea episoadelor vor fi finalizate și transmise în judecată, după care procesul de tragere la răspundere a celor vinovați și recuperarea pagubelor va depinde de prestația instanțelor de judecată”, a mai afirmat procrorul general.
Menționăm că, în baza informațiilor din raportul Kroll, dar și a celor prezentate de Banca Națională a Moldovei, mai multe companii cunoscute ca fiind din cadrul „grupului Șor”, printre care și „Caritas Group”, „Provolirom” și „Dracard”, ar fi extras, în 2014, din cele trei bănci implicate în „furtul miliardului” circa 15 miliarde de lei.
Comments are closed.