Dacă vreţi să prelungiţi prospeţimea alimentelor şi să folosiţi raţional spaţiul din frigider, unde le depozitaţi, trebuie să luaţi în calcul câteva reguli importante de depozitare.
Căldura de afară poate scurta valabilitatea alimentelor mai perisabile (lactate, brânzeturi, carne, ouă, anumite sosuri, deserturi cu creme, ş.a.). De aceea, vara, mai mult ca-n orice anotimp, trebuie să aveţi grijă pe ce rafturi din frigider depozitaţi mâncarea. Despre toate acestea vorbim în cele ce urmează.
1. Pâinea
Pâinea proaspătă trebuie păstrată într-o pungă de hârtie, sau în aer liber (maxim acoperită cu un ştergar de bucătărie curat): în ambele cazuri, la o temperatură de aproximativ 20° C și într-un loc uscat.
Pungile de plastic sunt potrivite pentru pâine de tip sandwich, cu un conținut înalt de conservanți, care împiedică mucegăirea acesteia. În acelaşi timp, pâinea coaptă în cuptor, ținută direct în pungi de plastic sau în frigider, va tinde să se umezească şi înmoaie, iar într-un final va mucegăi. Dacă doriți să o păstrați pentru două sau trei zile, e mai bine să o înveliți mai întâi într-o pungă de hârtie (care absoarbe umezeala) și apoi în plastic, care o va ține departe de aer. Sau o puteți congela, după ce aţi tăiat-o în felii și ați scos tot aerul din pungi.
2. Peştele
Peştele, la fel ca şi carnea trebuie păstrat în frigider sau în congelator în situaţia în care nu-l consumăm timp de 24 de ore. Odată dezgheţat nu este recomandat să-l puneţi din nou în congelator, din care cauză vă recomandăm, ca atunci când îl puneţi la îngheţat să-l sortaţi în porţii potrivite pentru o masă pentru întreaga familie, astfel putând prepara întreaga cantitate dezgheţată.
3. Ouăle
Temperatura ideală de păstrare a ouălor în frigider este de 4-5° C. Încercați să evitați ținerea lor în ușa frigiderului, unde se găseşte de obicei acel compartiment special și puneți-le pe rafturile de sus, astfel acestea vor sta mai bine la rece. Păstrați-le închise în compartiment pentru a nu intra în contact cu alte alimente, pentru a evita riscul de contaminare a acestora cu bacterii salmonela, care se pot găsi pe coajă.
Înainte de a le consuma, dacă aveți îndoieli în privinţa prospețimii lor, faceţi „proba de apă”. Dacă atunci când le puneţi într-un vas cu apă, plutesc, înseamnă că este mai bine să nu le mâncaţi, pentru că au absorbit aer în interior şi nu mai sunt proaspete. Dacă se scufundă, înseamnă că acestea sunt proaspete şi pot fi consumate.
4. Laptele
Păstrați-l în partea de mijloc a frigiderului și nu lângă ușă, deoarece este supus căldurii de fiecare dată când deschideți ușa.
5. Brânzeturile
Încercați să le cumpăraţi în cantităţi mici, atât cât aveţi nevoie pentru a le mânca imediat, evitând în același timp stocurile excesive care mucegăiesc ușor. Înveliți-le în ambalaje de hârtie cerată, separate după tip și puneţi-le în frigider, pentru a preveni uscarea şi ale feri de căldură excesivă sau frig.
Brânzeturile stagionate trebuie păstrate la o temperatură de 10-12° C (în compartimentul de sus), cele proaspete, la 2-4° C (în partea de jos a frigiderului). Trebuie să ştiţi că vor avea un gust mai bun dacă le veţi scoate din frigider cu o oră înainte de a le consuma. Evitați recipientele de plastic sau cele de sticlă închise: e mai bine să puneţi brânza pe un fund de lemn şi să o acoperiţi cu un vas.
6. Parmezanul
Odată desfăcut ambalajul, parmezanul trebuie să fie păstrat în frigider la o temperatură de 4-8° C, de preferință, departe de mirosul de mâncare (partea de grăsime a brânzei va tinde să absoarbă mirosurile). Îl puteți înfășurat în folie de plastic, asigurându-vă că frigiderul nu este prea ventilat și menține nivelul de umiditate adecvat (astfel parmezanul nu se va usca, în cazul în care se întâmplă, trucul clasic este o cârpă umezită cu care îl acoperiţi, dar pentru o perioadă scurtă de timp). Nu se congelează. Aceleași sfaturi sunt, de asemenea, utile şi pentru Grana Padano.
7. Resturile de mâncare
Atunci când nu aţi reuşit să terminaţi ceva de mâncat, ceea ce a rămas, aranjaţi mereu la vedere în partea centrală a frigiderului. Aşa va fi mai ușor să vă amintiţi că, înainte de a începe ceva nou, mai întâi trebuie să mâncaţi ceea ce nu aţi terminat ultima dată. Se estimează că pentru fiecare consumator în Europa și America de Nord ajung la gunoi în fiecare an, între 95 şi 115 de kilograme de alimente. În condiţiile în care Terra nu mai reuşeşte să producă atâta hrană cât este necesară pentru întreaga populaţie, care este mereu în creştere, este imperial să nu aruncăm nimic la gunoi, astfel făcând un mare bine mediului înconjurător şi nouă înşine.
8. Borcanele de sticlă
După ce aţi consumat magiunul, ciupercile conservate sau alte alimente, nu aruncaţi borcanele de sticlă. Acestea sun foarte potrivite pentru conservarea şi păstrarea diferitor produse, mult mai potrivite decât recipientele tradiționale de plastic: sticla, spre deosebire de plastic, este un material non-poros și nu are tendința de a absorbi mirosurile și gustul alimentelor.
9. Capacele
Capacele şi partea de sus a sticlelor de plastic pot fi utilizate pentru închiderea ermetică a sacoşelor din plastic, în care de obicei păstrăm diferite produse.
10. Ordinea
Încercați să păstrați frigiderul în ordine şi curat: în sertare în partea de jos, depozitaţi fructele și legumele; pe rafturile inferioare, cele mai reci, puteți să vă păstrați carnea și peștele, dar pentru puţin timp (dacă nu le consumaţi repede e mai bine să le congelaţi), precum și produsele uşor perisabile, cum ar fi mezelurile sau brânzeturile. În spațiul de mai sus, puteți să păstrați brânza stagionată și alimentele gătite, iar băuturi în rafturile ușii.
Evitaţi menținerea frigiderului prea plin: riscaţi ca aerul rece să nu poată să circule, ceea ar putea compromite conservarea alimentelor. În plus, ar fi foarte dificil să găsiţi ceea ce aveţi nevoie, iar unele produse dosite ar putea expira negăsindu-le pentru a le consuma. Păstrați alimentele gătite separat de cele crude, pentru a evita contaminarea cu bacterii și încercați să nu rămâneţi mult timp în fața frigiderului deschis.
11. Congelarea
Puteți congela carne proaspătă și pește, fructe și legume (atâta timp cât acestea nu sunt prea apoase, cum ar fi roşiile, salata verde, castraveţii, bananele, merele, piersicile sau cartofii, care odată supuşi îngheţului nu mai sunt bune de consumat), produse de patiserie, sosuri, pâine. Odată dezghețate, este bine să nu le mai recongelați, pentru a evita contaminarea cu bacterii și pierderea de substanțe nutritive. Pentru a evita oscilaţiile bruște de temperatură, este mai bine să le dezgheţaţi treptat, mutându-le din congelator în frigider, chiar dacă asta va dura mai mult timp.
12. Igiena
Amintiți-vă să spălaţi frigiderul regulat (e grozav un amestec, dezinfectant non-toxic, din apă şi oţet sau apă şi bicarbonat de sodiu), uscându-l cu grijă după spălare: aşa vor rezista şi alimentele mai mult. Asigurați-vă că gheața nu se formează pe pereți și nu uitaţi să dezghețaţi frigiderul de câteva ori pe an. Un pahar cu bicarbonat de sodiu lăsat în partea de jos a frigiderului va ajuta la îndepărtarea mirosurilor neplăcute.