Fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruța, consideră că revenirea Băncii de Economii în proprietatea statului face parte dintr-un „scenariu” în urma căruia statul nu se alege nici cu „revenire” și nici cu „bancă”, dar cu „o povară enormă”.
În acest sens, fostul ministru a scris pe blogul său o adresare către președintele Nicolae Timofti, în care relatează despre „pericolul” pe care îl aduce această tranzacție.
Redăm mai jos textul postat de Veaceslav Negruța
Vă scriu acest mesaj cu titlu „interes public” şi nu dintr-un oficiu de stat. Este chiar de interes public şi cu posibile efecte majore asupra securităţii financiare a Republicii Moldova, dar şi al interesului fiecărui cetăţean.
Altădată, când am scris din oficiu de stat, ca funcţionar cu demnitate publică, în adresa Consiliului Suprem de Securitate, în iunie 2012 (anexă), Statul, mai bine zis, unele entităţi ale Statului, au intervenit prompt şi exact într-o lună mi-au fabricat un dosar ca să-mi treacă pofta să mai scriu. Dar despre ce am scris şi am preîntâmpinat atunci, în 2012, s-a realizat în 2013, iar Statul a fost devalizat.
Şi de data asta este vorba de Banca de Economii şi acum Vă semnalez asupra situaţiei cu „revenirea” băncii în proprietatea Statului. Din start, nici revenire, dar nici bancă! Doar o povară enormă.
1. Aceşti câţiva acţionari au fost, presupun, un scenariu B pregătit din timp. Ca să ajungă la un moment la o decizie CSJ în dependenţă de conjunctură. Respectiv, cred că cineva a pregătit din timp o lovitură de graţie pentru altcineva, ambii fiind parte a scenariului iniţial.
2. Cronologia evenimentelor din săptămâna trecută, cu doar 2-3 zile înainte de ziua alegerilor este următoarea: joi, 27 noiembrie, CSJ emite o decizie prin care repune, indirect, în drepturi Statul asupra celor 56,1% în BEM, la solicitarea unor acţionari persoane fizice; vineri, 28 noiembrie, BNM impune administrare specială la BEM din cauza situaţiei de la instituţia financiară. Ambele cazuri sunt dosite de presă şi ochiul public, iar funcţionarii refuză să comunice în ajun de scrutin.
3. Dacă e să gândim logic, de ce BNM n-a impus administrare specială înainte de decizia CSJ? Sau altfel, de ce decizia CSJ a fost mai întâi şi doar apoi administrare specială impusă de BNM? Doar BNM avea suficiente motive să facă asta cu mult mai înainte, chiar înainte de campanie electorală. Iar decizia CSJ se vede de la o poştă că e „boţită” în grabă şi conţine multe lacune. Sigur, dacă ele mai contează pentru cineva.
4. Iată şi răspunsul, Domnule Preşedinte:
5. Dacă BNM impunea administrare specială, ca prim pas, acţionarii care au intrat în posesia băncii, iniţial în 2011 prin atac raider şi mai apoi în august 2013 după acea „capitalizare” fără participarea Statului, erau consideraţi cei care au administrat prost şi ineficient BEM, iar gaura de aproximativ 11 miliarde lei era responsabilitatea lor. Cu toate consecinţele care le revin.
6. Dar dacă e aşa cum au făcut săptămâna trecută instituţiile Statului, adică CSJ întoarce Statului BEM şi după asta, imediat, BNM impune administrare specială – respectiv avem, noi ca ţară, Republica Moldova, Domnule Preşedinte, o mare problemă – acei noi veniţi/aduşi acţionari în 2011 şi în 2013, pot ataca în instanţă internaţională şi pot avea pretenţii şi pot cere despăgubiri de la Stat, de la Republica Moldova, că le-a naţionalizat proprietăţile contrar voinţei lor. Dacă era invers, iniţial decizia BNM, apoi decizia CSJ – nu puteau fi pretenţii şi recompense pentru „investiţia” pierdută.
7. Să nu uităm, domnule Preşedinte, şi despre originea acestor investitori, care ar putea să se considere păgubiţi. Ei provin dintr-o ţară în care legislaţia locală permite „aplicarea tuturor metodelor şi mijloacelor posibile pentru protejarea intereselor economice şi proprietăţilor şi investiţiilor peste hotare” ale rezidenţilor acelei ţări. Este acea ţară care a admis agresiune şi violarea teritoriilor unui stat vecin nouă.
8. Recentele modificări la legislaţia RM în materie de reglementări în sectorul financiar-bancar stabileşte că Statul Republica Moldova îşi asumă toate pretenţiile financiare care pot apărea în cazul unor situaţii complicate cu anumite instituţii bancare. Respectiv, bugetul şi aşa deficitar, este expus unor riscuri majore. Iar dacă se vor implica mijloacele valutare ale BNM pentru gestionarea situaţiei la prima etapă, că altă soluţie nu se întrevede la moment, – riscăm să rămânem şi mai expuşi deja ca Stat. Cu o Bancă Naţională slăbită de tot, în condiţiile unor incertitudini financiare regionale. Să mai atrag atenţia că instituţii bancare cu administrare specială sunt deja două. Dar nu exclud să mai fie una, care se dorea urgent preluată de BEM, adică de Stat, dacă urmărim logica evenimentelor.
9. Statistica bancară şi mai multe publicaţii de specialitate indică clar că în anumite perioade pe parcursul anului 2014 şi de către anumite instituţii bancare au fost scoase şi plasate peste hotare, în special într-o singură jurisdicţie, mijloace financiare considerabile.
Stimate Domnule Preşedinte,
Sunt suficiente dovezi care indică clar asupra caracterului evenimentelor în jurul BEM într-o perioadă mai lungă de timp (2007-2014). Am indicat în 2012. N-am fost auzit.
Dacă consideraţi necesar, poate acum ar fi cazul convocării unei şedinţe a Consiliului Suprem de Securitate. Şi dacă, eventual, consideraţi că participarea mea ar fi de folos – rog să nu ezitaţi să-mi daţi de ştire.
Oamenii au ales Europa!
Vă cer acum, ca cetăţean, să aveţi grijă de noi, de cetăţenii acestei ţări! Aveţi atribuţii şi obligaţiuni care Vă revin conform Constituţiei Republicii Moldova. Aveţi grijă şi atenţie pentru cetăţenii acestei ţări! Şi nu mă refer la medalii şi ordine acum.
Cu mult respect,
Veaceslav Negruţa
om şi cetăţean al Republicii Moldova
ministru al finanţelor 2009-2013
02.12.2014