Fiecare al cincilea magistrat din Republica Moldova „primeşte în dar” case, terenuri şi bani

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a indicat în declarația sa cu privire la venituri și proprietăți, depusă pentru anii 2013-2014, că a obținut cel puțin un bun sau o sumă de bani „din donații”, conform unei investigații a portalului anticoruptie.md.

De cele mai multe ori, este vorba despre case, terenuri şi bani. Chiar dacă experții în domeniul justiției susțin că astfel pot fi mascate acte de corupție, fenomenul rămâne neobservat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Comisia Națională de Integritate și Procuratura Anticorupție.

Din numărul total de 426 de judecători, 85 declară că au obținut cel puțin un bun din donații.

Printre magistrații cu cele mai valoroase bunuri obținute cadou se numără Ion Corolevschi de la Curtea Supremă de Justiţie și Olga Cojocaru, de la Judecătoria Buiucani din Chișinău. Primul a declarat că deține un apartament în valoare de 550.000 de lei, obținut ca donație în 2007. Iar judecătoarea Cojocaru are un apartament cu suprafața de79,4 metripătrați, în valoare de 589.515 lei, obținut gratuit în 2013.

Bani cadou

Pe lângă bunuri, unii magistrați declară că au primit și bani sub formă de donație. Bunăoară, în declarațiile de avere ale Stelianei Lazări, de la Judecătoria Orhei, figurează două sume importante pe care cineva i le-ar fi dăruit: 644.952 de lei și 116.180 de lei. O donație de 12.000 de euro a declarat Oleg Cojocari, de la Judecătoria Criuleni, iar Mariana Stratan, de la Judecătoria Ungheni, a declarat un cadou bănesc de 11.000 de euro.

Niciun judecător în vizorul Procuraturii Anticorupție și al CNI

Faptul că fiecare al cincilea magistrat a declarat că deține bunuri din donații, în lipsa altor explicații, lasă loc pentru diverse interpretări, e de părere Galina Bostan, directoarea Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC).

„Donațiile pe care le declară judecătorii în realitate par să fie contracte de vânzare-cumpărare deghizate, cu scopul de a ascunde cheltuielile și veniturile reale. De fapt, ar putea fi și cazuri de legalizare a unor venituri obținute pe căi ilegale”, crede Galina Bostan.

Întreaga investigație poate fi citită pe anticoruptie.md.


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...