Turcia are multe probleme: prigonirea presei care critică guvernul, epurări politice, îngrădirea accesului la internet, sărăcia rurală, milioane de refugiaţi, terorism, o liră în declin continuu. Mai nou, Turcia are încă o problemă, pe Donald Trump, sau mai exact ce poate face preşedintele ales al SUA comerţului internaţional.
Economia turcească, cândva una dintre cele mai dinamice din lumea emergentă, încetineşte, unii spunând chiar că a început să scadă, iar preşedintele Erdogan îşi transformă guvernarea într-un regim tot mai autoritar.
Ce se întâmplă în Turcia contează pentru Uniunea Europeană deoarece această ţară este un membru important al NATO, o forţă militară dominantă la Marea Neagră, o piaţă mare cu potenţial de dezvoltare, o componentă cheie în jocurile geopolitice din Orientul Mijlociu şi de la estul UE şi nu în ultimul rând o parte importantă a soluţiei europene pentru criza refugiaţilor. Erdogan a dat deja semne că l-ar interesa mai mulţi bani pentru a ajuta Uniunea.
Preşedintele pare să-şi îndepărteze ţara de lumea occidentală şi flirtează cu regimuri care pun la încercare democraţia, cum ar fi cele din Rusia, Belarus sau Kazahstan. De altfel, Erdogan şi-a făcut un obicei din a ameninţa că ar putea alege Organizaţia pentru Cooperare de la Shanghai (OCS) în locul Uniunii Europene. OCS este o organizaţie politică, economică şi militară înfiinţată în 2011 la Shanghai de China, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia, Tadjikistan şi Uzbekistan.
Turcia se numără printre cele mai vulnerabile cinci economii emergente la protecţionism, conform calculelor SocGen. Unele dintre cele mai mari slăbiciuni ale acestei economii sunt dependenţa de investiţiile străine şi deficitul de cont curent, scrie revista Barron’s. Trump a promis în campania electorală că va apela la măsuri protecţioniste pentru a proteja locurile de muncă din SUA. Dacă cea mai mare economie din lume face acest pas, o cursă mondială a protecţionismului este foarte probabilă.
Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional au redus deja în cele mai recente prognoze estimările de creştere pentru economia turcească în 2016 şi 2017 – la 2,7% şi 3%, respectiv 3,3% şi 3%, ritmuri de două ori mai mici decât cele înregistrate în primii ani de guvernare de AKP, partidul preşedintelui Erdogan. Pentru o ţară în care instituţiile statului sunt controlate politic, cum este Turcia, este greu de redat o imagine exactă a situaţiei economice, însă ideea general răspândită printre analişti este că econonomia încetineşte. Gurile rele (Al-Monitor, un site de ştiri din Orientul Mijlociu despre care se spune că are orientări pro-Assad, lider sirian cu care Erdogan are o problemă personală) spun chiar că economia a început să scadă. Cert este că mulţi indicatori economici arată o tendinţă de scădere.
Indicele încrederii consumatorilor a scăzut în noiembrie, în raport cu luna anterioară, potrivit Institutului de Statistică al Turciei. Au coborât şi indicatorul aşteptărilor financiare ale gospodăriilor şi probabilitatea de a face economii, ceea ce sugerează că tot mai mulţi oameni sunt pesimişti în legătură cu capacitatea de a economisi bani în următoarele luni, notează Daily Sabah.
Indicele aşteptărilor privind locurile de muncă a înregistrat un declin lunar accentuat, de 7,6%.
În trimestrul III, producţia industrială, un barometru important al evoluţiei economiei, a scăzut cu 2,7% faţă de perioada similară a anului trecut. În septembrie, scăderea a fost de aproape 4% în ritm lunar şi de 3,1% în ritm anualizat. Volumul vânzărilor de retail s-a redus cu 1,7% în trimestrul III faţă de cele trei luni anterioare.
În primele nouă luni, exporturile au luat-o în jos cu 3%, iar importurile cu 6,5%. Veniturile din turism s-au redus cu o treime.
Săptămâna trecută lira turcească a marcat aproape zilnic noi minime. De la începutul lunii moneda s-a depreciat cu 9% în raport cu dolarul, potrivit Bloomberg. Erdogan urma ieri să prezideze o şedinţă a consiliului de coordonare economică după ce o altă sesiune, dar sub ghidajul premierului Binali Yildirim, a fost anulată marţi. Yildirim a explicat atunci, pe aeroportul Atat¸rk, că „nu există motive de îngrijorare legat de economie“.
„Se pare că declinul lirei faţă de dolar a redus încrederea consumatorilor în economie. Efectul se va simţi cu o întârziere de două – trei luni în inflaţie. Când efectul deprecierii monedei se va reflecta în preţurile de consum, indicele încrederii consumatorilor s-ar putea reduce şi mai mult“, spune Enver Erkan, analist la KapitalFX.
Declinul lirei şi încetinirea economiei au demoralizat lumea de afaceri din Turcia, scrie Hurriyet Daily News. Pieţele cred că rezervele valutare ale băncii centrale turceşti nu sunt suficiente pentru ca instituţia să poată interveni pentru a stopa deprecierea monedei şi cum Erdogan se opune oricărei creşteri a dobânzilor ele se aşteaptă ca declinul să continue. Săptămâna trecută, când dolarul a atins un nivel ridicat record faţă de liră, rezervele de valută şi de aur ale băncii centrale s-au redus cu 5,5 miliarde de dolari, la 117,5 miliarde de dolari. Aceasta este cea mai mare scădere începând cu 2009.