În două ţări care nu au nimic în comun la prima vedere, zeci de mii de oameni nemulţumiţi au ieşit în stradă pentru a cere nici mai mult nici mai puţin decât demisia întregii caste politice corupte aflate la guvernare, care refuză să le asigure condiţii decente de viaţă. Oamenii s-au săturat de promisiuni mincinoase şi simt că nu mai există altă alternativă decât strada, scrie The Epoch Times România.
Ambele mişcări civice, din Liban şi din Moldova, chiar dacă foarte diferite, încearcă să-şi ia ţara înapoi, contestând răul şi putreziciunea care o macină.
La Beirut o criză a gunoiului, provocată de incapacitatea autorităţilor de a găsi soluţii după închiderea unei gropi de gunoi şi eşecul unor licitaţii, s-a transformat într-o mişcare amplă de contestare a autorităţilor corupte. În fapt, este vorba despre erodarea puternică a instituţiilor statului, măcinate de corupţie, căpuşate de o reţea paralelă de interese private, adică o capturare a statului.
La Chişinău, jaful din cele trei bănci, de peste un miliard de euro, neinvestigat cum se cuvine de justiţie şi consecinţele sale, deprecierea monedei şi creşterea preţurilor, au fost declanşatorul. În ambele cazuri protestatarii au cerut demisia guvernului, alegeri parlamentare anticipate şi alegerea preşedintelui prin vot popular direct, şi nu în urma înţelegerilor politice între partide, pentru a combate capturarea statului de către o clică coruptă, potrivit sursei citate.
În ambele ţări, mişcările de protest sunt până acum apolitice, civice şi arată că societatea civilă are capacitatea de a mobiliza suportul oamenilor. Mişcările civice au fost în mare parte paşnice, chiar dacă în Liban au avut loc şi violenţe după ce poliţia a intervenit împotriva protestatarilor care făcuseră un sit-in în faţa Ministerului Mediului, pentru a cere demisia ministrului responsabil pentru gestionarea dezastruoasă a problemei gunoiului.
Încă un element comun este că decidenţii politici din ambele ţări au încercat să-i ignore pe protestatari. În Liban, preşedintele Parlamentului Nabih Berri a anunţat o întâlnire a liderilor politici care n-a dus la niciun rezultat, iar în Republica Moldova, preşedintele Parlamentului şi al ţării au refuzat să discute cu protestatarii, iar premierul a refuzat să le facă concesii.
Revendicările precum combaterea şomajului, a corupţiei şi clientelismului sau nemulţumirea faţă de creşterea preţului la gaze şi la electricitate sunt şi ele destul de asemănătoare, scrie sursa citată.
Ambele mişcări civice, din Liban şi din Moldova, chiar dacă foarte diferite, încearcă să-şi ia ţara înapoi, contestând răul şi putreziciunea care o macină.