300 de oameni au murit joi în estul Ucrainei. Majoritatea acestora nu aveau nici măcar cea mai mică idee de ce se întâmplă la 10 km sub ei, înainte de a fi loviți de o rachetă ucigașă. Oamenii mergeau la reuniuni în Australia, la odihnă în Malaezia sau pentru afaceri în Singapore.
80 de copii, 189 de olandezi, 27 de australieni, 44 de malaezieni, francezi, britanici, nemți și chiar români și-au găsit sfârșitul din cauza unui război despre care nu știau nimic sau aproape nimic.
Multă lume vrea să pună în cârcă lui Putin toată vina. Da, Putin este vinovat că-i susține financiar, militar și moral pe teroriștii din Donbass. Dar cine din Europa, de jumătate de an, de când Putin își permite să facă ce dorește în Ucraina, aprobă tacit toate aceste acțiuni? Nu au ei nicio vină, oare?
Frau Merkel, care negocieri? Cu cine negocieri.
Patru germani au fost uciși de racheta rusească a teroriștilor proruși, iar de la Berlin, de la Angela Merkel auzim aceleași cuvinte: „negocieri” și „încetarea focului”.
Patru cetățeni ai Germaniei au murit, iar Berlinul continuă să-l protejeze pe Vladimir Putin mai ceva decât mulți indivizi care se perindă pe coridoarele de la Kremlin.
Ieri, la aproape 24 de ore de la uciderea celor 300 de oameni, între care patru germani, doamna Angela Merkel vorbea, în continuare, de negocieri cu teroriștii. Cu cei care i-au ucis concetățenii. Niciun cuvânt de Putin însă.
Dar să le luăm pe rând.
Cu cine să negociezi, doamnă Merkel? Cu Strelkov? Strelkov, cel care la câteva minute de la doborârea Boeing-ului scria că „v-a avertizat să nu zburați pe cerul lui”? Cu individul care spunea ieri că avionul de fapt era deja plin de cadavre, și că nu era nimeni viu în el? Cu cel ce v-a ucis 4 concetățeni, lăudându-se că a doborât „pticika”.
Asta în condițiile în care deja fuseseră 10 zile de armistițiu din partea Kievului, perioada în care cetățenii ucraineni au continuat să moară pe capete.
Mă întreb de ce oare doamna Merkel nu i-o fi transmițând nici măcar un mesaj lui Putin. Doamna Merkel, care spunea după doborârea avionului că „o parte din vină o are și Rusia”? O parte? Și cealaltă parte?
Francois Hollande îi vinde lui Putin 2 nave ultraperformante de luptă
Cel mai apropiat partener al doamnei Merkel din Europa, președintele francez, Francois Hollande, s-a făcut timp de câteva luni luntre și punte pentru a vinde două nave „Mistral” Rusiei. N-a contat niciun fel de sancțiune, n-a intrat în calcul nicio agresiune rusă în Ucraina, contractul a rămas în vigoare.
Degeaba a încercat Washington-ul să intervină, așa, ca între aliați NATO. Imediat a intervenit frau Merkel, care s-a declarat solidară cu Franța și a spus sus și tare că susține vinderea navelor Rusiei.
NATO, o alianță nu prea aliată
189 de olandezi au murit în tragedia de la Donețk. Practic au fost asasinați. Olanda este și ea membră NATO. Am citit cu atenție presa internațională în ultimele 24 de ore și am văzut multă durere, dramatism și frustrare în rândurile acestei națiuni, și cam atât.
În ultimele 6 luni în general, nu am auzit vreo reacție de la Amsterdam în privința Ucrainei. Ba din contra, olandezii erau printre principalii aliați ai doamnei Merkel când venea vorba de „reținere” în privința sancțiunilor împotriva Rusiei. Da, o să spuneți că este un stat mai mic, că e mai departe de Ucraina. Dar acest stat a pierdut 189 de oameni dintr-un „foc”. Un foc tras de o rachetă a unui stat agresor în Ucraina.
Cine de la Amsterdam s-o fi gândit în luna mai, atunci când Cameron, Tusk, Băsescu și alți lideri mai mici încercau să explice că Rusia reprezintă o amenințare pentru întreaga lume, la tragedia de la 17 iulie?
Ungaria, alt stat membru NATO. Din fericire nu avem niciun maghiar printre victime. Mă întreb cum o fi reacționat „vasalul” (epitetul nu-mi aparține neapărat) lui Putin, Viktor Orban, dacă avionul mergea de la Budapesta la Kuala-Lumpur?
Ungaria, stat membru NATO, membru UE, care cochetează cu Rusia precum o fată de moravuri ușoare, ce iată urmează să primească zece miliarde de euro zestre de la Putin.
Și sunt alte exemple, de state membre NATO care au jucat foarte duplicitar în ultimele luni. E și Bulgaria, e și Slovacia, nemaivorbind de cele mai dinspre vest.
Până la urmă sunt de înțeles aspectele economice, relațiile vechi de prietenie…
Dar Rusia este un stat criminal. Acest lucru este demonstrat tot mai mult în ultimele luni. Acest lucru iată, a sărit în ochi acum, când un conflict pe care mulți îl considerau doar al Ucrainei, a devenit Mondial. Rusia nu este un stat criminal de azi de ieri, iar distrugerea aeronavei cu 300 de oameni la bord nu ar fi fost niciodată posibilă dacă UE și NATO ar fi dat dovadă de mult mai multă consecvență și hotărâre vizavi de Rusia. Oare dacă în luna martie, după anexarea Crimeei, se luau decizii mult mai drastice, de ordin ECONOMIC, nici într-un caz militar, mai avea oare tupeul Putin să invadeze și estul Ucrainei?
Dacă totuși avea tupeul, dar se mergea pe aceeași ipotetică consecvență, ar fi continuat să susțină cu obrăznicie teroriștii proruși? Cu bani, cu arme, cu mercenari… Mă îndoiesc.
Mă îndoiesc, și cred că nu ar fi murit nici acei 300 de oameni și nici sutele, poate chiar miile de ucraineni din ultimele luni. Dar… au prevalat contractele, prieteniile, „Mistralurile”, banii…
NATO nu s-a comportat deloc ca o alianță pe timpul crizei, agresiunii și apoi a războiului din Ucraina. Un fel de racul, broasca și o știucă, fiecare trăgând sacul de partea sa. Iar Germania și SUA s-au comportat mai degrabă precum niște dușmani, decât ca niște aliați.
Unde e Moldova în tot acest joc
Moldova e cu capul între umeri, iar umerii băgați sub masă. L-am văzut ieri pe premierul Leancă, vorbind de nu știu ce „accident” aviatic în estul Ucrainei. Accident, domnule Leancă? O fi explodat vreun motor al aeronavei, o fi sărit vreun șurub din fuzelaj?
Apropo, când Leancă scria de accident, Moscova tocmai introducea embargo total la importurile de fructe. „Deștepții” patriei o să vorbească de politică „deșteaptă”, de „echilibru”, de „cumpătare”.
Totuși, „proștii”, „dezechilibrații” și „necumpătații” baltici sau polonezi sunt sus de tot. Au știut ce-au vrut din anii ’90, iar acum sunt la ani lumină în fața noastră. Noi suntem cei mai „echilibrați”, iar Moscova ne tratează ca atare.
Cu Moscova, cu Putin, doar demn și ferm fiind poți avea succes. Pe Putin îl poți opri doar jucând la fel de dur ca el. Jucând, nu și acționând!
Sper s-o înțeleagă măcar toți cei din NATO. De la cei de la Chișinău n-am niciun fel de speranță.
Alex Cozer