În luna iunie, unul dintre „funcționarii de politică externă” ai lui Putin a făcut o altă declarație scandaloasă cu privire la statutul Nagorno-Karabah, scrie profesorul Alexander Murinson, în Washington Times.
Preşedintele Institutului Orientului Mijlociu din Rusia, Evgheni Satanovski, într-un interviu cu site-ul azer Haqqin afirmă: „După câte am înțeles, în ceea ce privește logica militară și politica reală, chestiunea apartenenţei Karabahului la Azerbaidjan este complet închisă. Azerbaidjanul poate toca orice număr de oameni vrea el, poate folosi în acest scop orice cantitate de timp și bani, dar sincer, toate acestea nu vor avea niciun sens. Cu excepția cazului, desigur, dacă nu cumva doreşte ca războiul să fie dus direct pe teritoriul Azerbaidjanului”.
Acest punct de vedere este important, deoarece reflectă opinia Kremlinului și nerespectarea constantă a dreptului internațional, consideră autorul articolului. În contextul aderării Rusiei în cadrul Grupului de la Minsk al OSCE (un grup de țări – membre ale OSCE, care este în căutarea unei soluții pașnice a conflictului din Karabah) această atitudine este alarmantă și ar trebui să provoace un răspuns diplomatic la Washington și alți membri ai Grupului de la Minsk.
Profesorul Murinson crede că Moscova trebuie avertizată că Occidentul își dă seama că acțiunile ostile întreprinse de către Armenia au loc numai cu acordul tacit al Rusiei. El este convins că faptele vorbesc de la sine despre ocuparea ilegală a regiunii Nagorno-Karabah de către forțele militare susținute de Armenia. Această zonă este recunoscută numai de câteva state ilegal, existente sub „umbrela” Rusiei: Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria. Acest lucru indică în mod clar implicarea Moscovei în problemele din această regiune volatilă.
ONU, Consiliul Europei și alte organizații internaționale nu recunosc Republica Nagorno-Karabah. Toate acestea au arătat în mod repetat suportul pentru integritatea teritorială a Azerbaidjanului și au cerut retragerea tuturor forțelor armene de pe teritoriul disputat. În plus, ONU, NATO, UE, Consiliul Europei, OSCE și alte organizații nu consideră legitime alegerile din Nagorno-Karabah.
În martie 2008, ONU (cu 39 de voturi pentru, 7 – împotrivă și 100 abțineri) a adoptat o rezoluție prin care recunoaște existența „teritoriilor azere ocupate” și cere „retragerea imediată, completă și necondiționată a tuturor forțelor armene din teritoriile ocupate ale Azerbaidjanului”. Împotriva acestei rezoluții au votat Rusia, SUA și Franța – co-preşedinţii Grupului de la Minsk al OSCE.
Astfel, dacă aceste țări (SUA și Franța) nu îşi clarifică atitudinea faţă de conflictul „dezghețat”, este inevitabil un alt război în Caucaz, conchide profesorul Alexander Murinson.