Vigilență sporită la Ierusalim. SUA își deschid azi Ambasada

Vigilență sporită la Ierusalim. SUA își deschid azi Ambasada

Peste 3.000 de ofițeri de poliție au fost mobilizați, unități de poliție de frontieră, agenți sub acoperire și unități speciale pentru a preveni orice incident legat de deschiderea de astăzi a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Ierusalim. Armata israeliană și-a dublat efectivele și în jurul Fâșiei Gaza și a Cisiordaniei. Aproximativ 1.000 de polițiști israelieni sunt mobilizați la Ierusalim cu scopul de a securiza Ambasada și împrejurimile ei, în cartierul de periferie Amona.

Ivanka Trump şi Jared Kushner, fiica şi ginerele şi totodată consilierii preşedintelui american Donald Trump, vor lua parte împreună cu sute de demnitari din cele două ţări la ceremonia de deschidere a Ambasadei, prevăzută la ora locală 16.00 (şi ora Moldovei). Concomitent, la câteva zeci de kilometri depărtare, mii de palestinieni din Fâşia Gaza, aflată sub blocadă, ar putea să mărşăluiască spre frontiera cu Israelul, unii cu intenţia declarată de a încerca să forţeze, cu riscul vieţii, bariera de securitate.

Liderul Al-Qaida Ayman al-Zawahiri a îndemnat duminică la jihad contra Statelor Unite afirmând că decizia Washingtonului este proba că negocierile şi politica de conciliere nu le-au servit palestinienilor.

Decizia americană este salutată de către israelieni ca o recunoaştere a unei realităţi istorice de 3.000 de ani pentru poporul evreu. Ea coincide cu marcarea a 70 de ani de la înfiinţarea Israelului, în plină efuziune naţională şi fervoare proamericană. Însă iniţiativa unilaterală americană îi înfurie pe palestinieni, în opinia cărora reprezintă esenţa parti-pris-ului scandalos proisraelian afişat de Trump de la preluarea mandatului, în 2017. Ei văd în ea negarea revendicărilor lor cu privire la Ierusalim.

Israelul a ocupat Ierusalimul de Est în 1967 şi l-a anexat. Palestinienii vor să facă din Ierusalimul de Est capitala Palestinei, statul la care aspiră. Sensibilitatea subiectului este exacerbată de religie. Ierusalimul este loc sfânt pentru musulmani, evrei şi creştini.

Trump a promis să medieze între israelieni şi palestinieni la acordul diplomatic „definitiv”. Anunţând pe 6 decembrie că recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului, el a vrut să favorizeze căutarea unei soluții, spune el. În opinia comunităţii internaţionale, însă, Ierusalimul de Est rămâne teritoriu ocupat, iar ambasadele nu trebuie să se instaleze în oraşul al cărui statut nu a fost soluţionat prin negocieri între cele două părţi.

Dintre cele 193 de state din cadrul Adunării Generale a ONU, 128 au condamnat decizia americană, inclusiv aliaţi ai Statelor Unite precum Franţa şi Regatul Unit. Votul a provocat furia Washingtonului şi ameninţări cu măsuri de răspuns din partea ambasadoarei SUA la ONU Nikki Haley.

Palestinienii percep drept o „provocare” data aleasă, înainte cu 24 de ore de comemorarea „Nakba” – „catastrofa” care a constituit-o înfiinţarea statului Israel.

Fâşia Gaza este de la 30 martie teatrul unui „marș al întoarcerii”, în care mii de palestinieni se adună de-a lungul frontierei şi care ţine armata israeliană în priză.

De la 30 martie, 54 de palestinieni au fost ucişi de armata israeliană. Israelul acuză mişcarea islamistă Hamas, care conduce teritoriul şi cu care a purtat trei războaie, de manipularea protestelor şi de faptul că ar căuta să atace sub acoperirea unor manifestaţii fals paşnice.

Armata israeliană susține că trage cu gloanţe reale doar ca utim recurs.

Transferul ambasadei americane nu a provocat însă efectul sperat de Israel. Numai două ţări – Guatemala şi Paraguay – s-au angajat ferm să-şi mute misiunile.

0